full screen background image

Săptămâna Mare, cea mai aspră din postul Paștelui

Creștinii ortodocși au intrat, luni, în Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Aceasta este cea mai veche perioadă de post din istoria Bisericii ortodoxe și are rolul de a pregăti creștinii pentru Înviere. 

În Săptămâna Mare creştinii retrăiesc ultimele zile din viaţa pământească a Mântuitorului. De aceea, postul devine mai aspru, se ajunează până spre seară iar în unele zile se ține post negru. De asemenea, conform rânduielilor canonice, în această săptămână slujbele oficiate biserici au o semnificaţie aparte.

Ultimele zile din viața Mântuitorului

Astfel, conform Sinaxarului din Triod, citat de Doxologia.ro în fiecare zi din Săptămâna Mare ne reamintim și retrăim ultimele zile din viața Mântuitorului:

  • Sfânta și Marea Luni– ne aduce în faţă icoana tânărului Iosif care a fost vândut de fraţii săi în Egipt. Istorisirea vieţii sale în cultul liturgic este anticiparea Jertfei Mântuitorului Iisus Hristos Care a fost vândut de Iuda.
  • Sfânta și Marea Marți– se face pomenirea Pildei celor zece fecioare. Este o pildă care are menirea să ne țină trează datoria de a trăi permanent în Hristos.
  • Sfânta și Marea Miercuri– se face pomenire de femeia păcătoasă care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului – simbol al pocăinţei adevărate şi al îndreptării omului păcătos.
  • Sfânta și Marea Joi– este închinată amintirii a patru evenimente deosebite din viața Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, ca pildă de smerenie; Cina cea de Taină, la care Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii; rugăciunea arhierească; începutul Pătimirilor, prin vinderea Domnului.
  • Sfânta și Marea Vineri– se prăznuiesc „Sfintele şi mântuitoarele şi înfricoşătoarele Patimi ale Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos”.
  • Sfânta și Marea Sâmbătă– prăznuim îngroparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos și pogorârea Sa la iad.

Caracteristica esențială a acestei săptămâni o reprezintă Deniile. Cuvântul „denie” vine de la slavonescul „vdenie” şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă.

Cina cea de taină, răstignirea și Bucuria Învierii

Joia Patimilor din Săptămâna Mare este ziua în care în biserici, în timpul deniei (slujbei de seară) se citesc cele 12 evanghelii şi se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii. Preoţii le vorbesc credincioşilor despre ultimele zile petrecute de Iisus înainte de Răstignire, despre patimile şi învierea Mântuitorului.

În Vinerea Mare, nu se mai slujește Sfinta Liturghie, se tine post negru și nu lucrează nimeni nimic. Nici măcar clopotele nu se trag.  Este ziua cea mai neagră din istoria Creştinismului, ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit între doi tâlhari. Este Vinerea neagră în care Iisus a murit pentru mântuirea lumii.

La sfârșitul slujbei se oficiază Prohodului Domnului. Se înconjoară biserica cu Sfântul Aer, pe sub care trec apoi toți credincioșii. Numit și Epitaf, acesta simbolizează trupul mort al lui Hristos.

Învierea Domnului, temelia bisericii

În Sfânta şi Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea lui Hristos cu trupul și Învierea, cea mai mare sărbătoare a creștinătății.

Duminică, Învierea lui Iisus Hristos, după ce a luat asupra  Sa păcatele omenirii şi a fost răstignit pe cruce, este cel mai important eveniment al creştinătăţii. Duminica Paştelui simbolizează biruinţa lui Iisus asupra morţii şi promisiunea vieţii veşnice.

Sărbătoarea Paștelui, cea mai mare sărbătoare creștină

Sărbătoarea Paștelui este considerată sărbătoarea bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului. O veste care, tmp de 40 de zile până la Înălțarea Domnului, se regăsește în salutul „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”.

Vă recomandăm să citiți și:

PAȘTELE, CURĂȚENIA ȘI AUTORITĂȚILE DIN NORDUL MOLDOVEI

PAŞTELE ÎN BUCOVINA 2022 – PROGRAM

comments

comments




Notă de informare privind protecţia datelor personale

Acceseaza