full screen background image

11 ianuarie – Plăceri nemăsurate

Au trecut sărbătorile. Pentru unii, liniștit, fără excese, în sunet blând de colindă și clinchet de clopoțel cu urătură. Pentru alții, în ritm alert, cu mese întinse în calitate de gazdă sau de musafir, prin case colindate timp de o săptămână. Iar bucatele gătite de gospodine au fost stropite din plin de băuturi sofisticate sau neaoșe, de dus la vale excesul de mâncare. Pentru unii dintre cei din urmă, sărbătorile s-au sfârșit abrupt și nefericit, la Urgențe.

În cazul acelora care știu însă să se bucure de sărbători pe îndelete, așezat și blând, cu siguranță băutură consumată nu s-a măsurat în sticle, ci în pahare. Lor vreau să le povestesc despre beneficiile consumului de vin în cantități moderate, despre care am aflat lecturând de curând un articol. Mai exact, despre faptul că un pahar de vin, băut la ceas de seară, poate face mai bine creierului chiar decât ascultarea unui concert de muzică barocă sau rezolvarea unui exercițiu complicat de matematică.

Un expert american în domeniul neuroștiinței a ajuns la concluzii îmbucurătoare, legat de consumul vinului la ceas de seară. Prima observație însă e aceasta: creierul poate beneficia de daruruile paharului de vin doar dacă îl degustăm pe îndelete și nu dacă îl înghițim rapid. Creierul, responsabil de întreaga noastră lume senzorială, este pus astfel la grea plăcere de către consumatorul de vin. Mai întâi este stimulat auzul. Chiar așa! Sunetul dopului scos și apoi al vinului ce umple paharul stimulează auzul și pune în poziția de start plăcerea. Apoi, lungimile de undă diferite rezultate din modul în care lumina atinge licoarea din pahar, stimulează creierul să-i atribuie culoarea. Urmează activarea mirosului și nu în ultimul rând a sistemelor de comportament central, memoria fiind cea care poate provoca chiar o stare emoțională puternică… De câte ori nu vi s-a întâmplat ca un singur pahar de vin să vă provoace o plăcere neașteptată?

Un alt profesor în psihologie experimentală de la Oxford mai spune că plăcerea poate fi amplificată chiar și de culoarea sticlei, de dor și de muzica ambientală, toate influențând concomitent percepția. Carevasăzică, nu-i musai ca vinul pe care-l bem să fie de sute de lei, de zeci de ani, cu etichetă branduită, pentru ca al nostru creier să fie pus la treabă mai ceva ca-n cazul unui exercițiu de trigonometrie. Mai important este cum, cu cine și unde îl bei.

Toate însă… cu măsură, pentru plăcere… peste măsură.

comments

comments