Comisia Europeană va deplasa focalizarea politicii UE de la austeritate spre reformele structurale, pentru a revigora creşterea economică atunci când va prezenta, miercuri, recomandările pentru fiecare stat membru, potrivit unor oficiali citaţi de Reuters.
În evaluarea sa anuală în calitate de gardian al regulilor bugetului UE, Comisia va spune că, deşi consolidarea fiscală va trebui să continue, ritmul ei poate fi mai lent, odată ce a fost restabilit un grad de încredere al investitorilor în euro.
Executivul UE va dezvălui miercuri o serie de recomandări pentru fiecare stat membru, cu excepţia celor plasate sub program de ajutor – Grecia, Irlanda, Portugalia şi Cipru, subliniază şi AFP, care precizează că recomandările vor fi discutate la summitul şefilor de stat şi de guvern din UE de la sfârşitul lunii iunie, înainte de a fi aprobate oficial de miniştrii de finanţe ai celor 27.
Deoarece guvernele cu datorii mari nu îşi pot permite să revigoreze creşterea prin cheltuieli publice, ele trebuie să reformeze modul în care economiile lor sunt conduse – făcând pieţele muncii mai flexibile sau prin deschiderea pieţelor de produse şi servicii, notează Reuters.
“Principalul mesaj va fi că accentul se mută de la austeritate pe reformele structurale”, a declarat un înalt oficial al UE, citat de Reuters.
Recomandările, odată aprobate de liderii UE la summitul de la sfârşitul lunii iunie, vor deveni obligatorii şi sunt de aşteptat să influenţeze modul în care bugetele naţionale sunt elaborate pentru 2014 şi mai departe.
Cele 17 ţări membre ale zonei euro au redus la jumătate ritmul de consolidare a bugetului în 2013 faţă de 2012, în contextul în care deficitul bugetar general al zonei euro a scăzut cu 1,5% din PIB în 2012, dar va scădea doar cu încă 0,75% în acest an, prognozează Comisia Europeană în această lună.
SUA intenţionează să reducă deficitul bugetar cu 2% din PIB în 2013 faţă de 2012. Cu excepţia cazului în care politicile se schimbă, consolidarea generală a zonei euro va fi de doar 0,1% din PIB în 2014, a declarat Comisia Europeană, faţă de 1% în SUA.
Executivul UE a indicat deja că va acorda Franţei, a doua cea mai mare economie a zonei euro, şi Spaniei, a patra cea mai mare, doi ani suplimentari pentru a-şi aduce deficitele bugetare sub plafonul UE de 3% din PIB. Se aşteaptă totodată ca şi alte ţări să obţină o prelungire cu un an.
În schimb, atât Franţa cât şi Spania vor trebui să se angajeze să opereze ample reforme structurale şi ale pieţei forţei de muncă, menite să facă economiile lor mai competitive şi să ajute la crearea de locuri de muncă. Potrivit Reuters, aceste reţete sunt susceptibile să nemulţumească sindicatele.
“Pentru Franţa, chiar mai important (decât consolidarea fiscală) este să pună un accent reînnoit, puternic asupra pieţei muncii, sistemului de pensii, deschiderii profesiilor închise şi pieţelor serviciilor”, a declarat la începutul lunii mai comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, citat de Reuters. “Franţa trebuie neapărat să-şi deblocheze potenţialul de creştere şi să creeze locuri de muncă, iar acest lucru este cel puţin la fel de important ca şi continuarea consolidării fiscale”, a precizat el.
Şomajul din Franţa este de peste 10% din forţa de muncă şi se preconizează să crească. În Spania este de 27%, în contextul în care peste jumătate din tineri nu au locuri de muncă. Rata în Spania este mai mult decât dublul mediei din zona euro, de 12%.
Este posibil ca executivul UE să-i ceară Franţei să abordeze rigidul său Cod al muncii, care face foarte dificilă concedierea unei persoane cu contract permanent, astfel că angajatorii sunt reticenţi în a angaja forţă de muncă. De asemenea, salariul minim din Franţa, care este de 1.430 de euro pe lună şi printre cele mai ridicate din Europa, împiedică ocuparea forţei de muncă şi face ca produsele franceze să fie mai puţin competitive la nivel global.
Franţa ar trebui totodată să-şi deschidă profesiile închise, cum ar fi şoferii de taxi, notarii şi în general profesiile juridice şi sectorul sănătăţii, să permită concurenţă în căile ferate şi electricitate, unde grupul EDF de stat deţine 85% atât din producţie cât şi din pieţele de retail.
Slovenia, Olanda, Portugalia şi Polonia vor obţine probabil, de asemenea, mai mult timp pentru a-şi reduce deficitele bugetare. Este posibil ca şi Italia să vadă sfârşitul acţiunii bugetare disciplinare a UE, miercuri, iar Ungaria este un alt candidat.
Leave a Reply