Paștele este o sărbătoare religioasă anuală de primăvară cu semnificații diferite, întâlnită în iudaism și creștinism. Unele obiceiuri de Paști se regăsesc, cu semnificație diferită, în Antichitatea anterioară religiilor biblice, atingând astăzi o mare diversitate culturală, în funcție de particularitățile religiei adoptate.Unele tradiții și obiceiuri care sunt acum asociate cu aceste sărbători sunt practicate de mai bine de 2.000 de ani.
Sărbătorile pascale vin după cel mai lung post al anului, un post de 40 de zile. În timpul acestui post, cei care l-au ținut nu au consumat carne, ouă sau produse lactate. Postul Mare a început anul acesta pe data de 2 martie și va ține până pe 14 aprilie. După el urmează Săptămâna Patimilor, care și ea are o însemnătate deosebită pentru credincioși.
Postul Mare are rolul de a ne pregăti pentru a ne împărtăși de Paște și numărul de zile de post nu este aleator. Durata acestui post simbolizează perioada pe care au petrecut-o evreii în deșert înainte de a ajunge la Pământul Făgăduinței, dar și numărul de zile pe care Moise l-a stat pe Muntele Sinai pentru a primi Legea. Chiar și Iisus a postit 40 de zile și 40 de nopți înainte de a veni pe pământ printre oameni.
Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare reprezintă duminica Floriilor până sâmbată, înainte de Paște. În această săptămână vom definitiva pregătirile pentru Paște.
Aceasta este perioada în care pe lângă curățarea corpului prin post și rugăciune ne vom ocupa și de curățarea casei și a spațiilor din jurul casei pentru că e un lucru binecunoscut că de Paște totul trebuie să fie curat pentru învierea Domnului. În această perioadă ne vom ocupa de curățenia de Paște, dar și de pregătirile pentru masa pascală.
Știai că în Săptămâna Patimilor nu se consumă urzici și oțet? Aceste două lucruri au fost folosite pentru a agrava durerile lui Iisus pe cruce, așa că vor fi evitate în această perioadă.
În trecut, în această săptămână se termina curățenia de Paște, se vopseau ouăle de Paște și se tăiau miei pentru că se știe că friptura de miel este una dintre bunătățile care se servesc la masa pascală.
De Joia Mare se vopsesec ouăle și coace pasca. Tradiția spune că ouăle de Paște se vopsesc în Joia Mare. Acest lucru înseamnă că trebuie să îți iei vopsea de ouă sau să încerci vopsele naturale cum ar fi cojile de ceapă sau nuci și să pui ouăle la fiert în apă cu vopsea. Ouăle încondeiate sunt niște mici bijuterii care cu siguranță fac sărbătorile pascale mai speciale. Dacă ai puțin talent și ceva vopsea la îndemână, poți încerca un obicei din străbuni – încondeierea ouălor de Paște.
Tot joi se coace și pasca sau cozonacul sau, de ce nu, pe amândouă. În Vinerea Mare nu se lucrează, e o zi de odihnă și de post negru, pentru cei care îl pot ține. Așa că joi pregătim și cozonacii astfel încât ei să fie gata pentru ziua de sâmbătă, când le vom duce la biserică pentru a fi sființită.
Sâmbătă se fac ultimele pregătiri pentru Paște.
Salată de boeuf, sarmale, friptura de miel sau de curcan și chiar pâine proaspătă coaptă în vatră – dacă mai e ceva de pregătit pentru masa de Paște, ziua de sâmbătă va fi folosită în acest scop. Dar nu toată. Spre după amiază ar trebui să ne oprim din lucru și să ne dăm un răgaz de odihnă pentru că în această noapte vom merge la biserică unde vor sărbătorii împreună învierea Domnului și vom lua lumină.
Un lucru cu care suntem obișnuiți încă din copilărie este necesitatea de a avea haine noi de Paște. Fie că e vorba de o rochie specială sau pantofi noi, mulți dintre noi așteaptă cu drag momentul să îmbrace ceva nou în noaptea când Iisus învie.
Sâmbătă seară sau spre miezul nopții se merge la biserică la Slujba
Învierii pentru a lua lumină, îmbrăcați cu cele mai bune haine și cu câte o lumânare în mână, dar și cu suficiente ouă vopsite pentru a ciocni după Înviere. După ce preotul dă vestea că Iisus a înviat din morți, el împarte lumina pe care o vom lua acasă. Apoi putem cioci un ou roșu cu cei dragi.
Ouăle sunt un simbol tradițional al Paștelui – simbolizează o nouă viață. Erau, de asemenea, un fel de mâncare preferat. Ouăle roșii se vor cioci înainte de a fi mâncate. Tradițional, o persoană va lua un ou și se va îndrepta spre altă persoană spunând „Cristos a înviat!”. Răspunsul pe care îl va primi este “Adevărat a înviat”, după care cel care a spus primul poate lovi oul pe care celălalt îl ține în mână. Persoana care are oul cel mai tare ia oul spart și îl va mânca.
Mâncarea tradițională de Paște diferă nu numai de regiune, ci și de gusturile și veniturile familiilor în cauză. Cei mai mulți dintre noi vor opta pentru friptura de miel, dar cei care nu mănâncă miel sigur se vor bucura de o friptură de curcan sau de porc. Garnitura tradițională sunt cartofii, dar dacă e prea mult după post, doar o salată cu ceapă verde e suficientă.
Paștele este o sărbătoare în care toată familia se întâlnește acasă și petrece mult timp la masă. În aceste zile, chiar și cei mai ocupați dintre noi rămân împreună cu famillia sau vizitează părinții, frații, familia extinsă. Esența sărbătorilor este timpul petrecut împreună cu cei dragi.
Redactat de: Vîntuleac Emilia
