full screen background image

Doza de educaţie: La braț cu emoțiile…

Mă gândeam astăzi cât de diferite și totuși asemănătoare ne sunt călătoriile prin viață.

Și asta pentru că fiecare suntem un amestec de gânduri și emoții. Și pe drumul acesta lung al vieții, unii se iau la braț mai adesea cu emoțiile, iar alții țin aproape de ei rațiunea, ca scut de intemperii emoționale.

Și uite așa uităm din când în când, că nu-i sănătos nici măcar să-ți dorești, să fii condus doar de emoții sau doar de rațiune. Că ele ne însoțesc în permanență și nici unele nu sunt leac pentru o existență fericită dacă se străduie să ocupe loc exclusivist, dar că ținute ambele aproape, în balans, ne pot face bine.

Cele care însă dau mai mult de furcă multora sunt emoțiile. Multe, răvășitoare, intense pentru că noi le dăm forța tocmai atunci când încercăm mai mult să fugim sau să ne ascundem de ele.

Culmea e că, indiferent de vârstă, cu nițică psihoeducație, poți înțelege că emoțiile… sunt pe viață. Nu dispar. Nu pleacă. Deci nu e rost să le negi dacă vrei să-ți fie bine, ci să înveți cum să le faci să acționeze în favoare ta. Chiar și cele mai dureroase emoții funcționează pe termen scurt, ca o busolă care ne indică direcția spre ceea ce este necesar să ne asumăm pentru a trăi așa cum ne dorim. Dar dacă nu știi să citești busola, riști ce-i drept să fii mereu în bătaia furtunilor.

Oamenii suferă de cele mai multe ori pentru că sunt convinși că emoțiile sunt de necontrolat. Și că emoțiile le sunt cauzate de ceilalți. Ei doar reacționează la ce fac și ce spun cei din jur. Nimic mai neadevărat. Pentru că sursa tuturor emoțiilor suntem chiar noi. Noi le naștem, le creștem și le scăpăm de sub control pe ele, emoțiile. În fapt noi suntem cei care alegem cum ne simțim. Pare simplu, așa-i? E doar o alegere…. și totuși în jurul nostru sunt atâția oameni anxioși și depresivi…. Ei au ales? Se pare că în cea mai mare parte a situațiilor… da.

Pentru că nu-și permit să se simtă fericiți, iubiți sau plini de încredere, decât dacă le sunt satisfăcute anumite așteptări.

Oare chiar avem nevoie de un motiv ieșit din comun ca să ne simțim bine? Înclin să cred că nu. Putem hotărî chiar acum să ne simțim bine, măcar și pentru simplul fapt că trăim, că mergem, că privim spre cer sau pur și simplu pentru că așa ne dorim…

Zi cu dorință de bine să aveți!

prof. Maria Adriana Nichitean

 

comments

comments