Astăzi mă gândeam să vorbim despre alegeri. Nu cele care se apropie. Pentru că la acelea mă gândesc cu mai puțină speranță spre mai bine decât mi-aș dori. Ci la cele din spațiul personal.
Existența noastră este construită pe alegeri. Orice acțiune pe care o întreprindem pornește de la ele. Pe unele le facem chiar automat, fără o analiză prealabilă. Când vine însă vorba de alegerile ce pot influența viitorul copiilor noștri, mulți dintre noi zăbovim puțin mai mult. Căci spunem că sunt decizii de lungă durată. Alții însă, care au exercițiul alegerilor dese, se grăbesc să le facă fără prea multă zăbavă și fără a cere părerea beneficiarilor, adică pentru și în numele copiilor. Decidem la ce sunt buni sau nu, ce pare a le place sau nu, în ce direcție a educației trebuie să investim cel mai mult. Căci deși vrem tot ce e mai bun pentru cel mic, tocmai pentru că este mic, nu e necesară și opinia lui.
Și nu mă refer aici doar la a decide că azi trebuie să mănânce ciorbă pentru că e sănătoasă, mâine trebuie să mănânce un hamburger pentru că n-am avut timp să gătim, iar în weekend trebuie să mănânce tortul de la petrecere pentru că așa e politicos. Mă refer la acele momente în care unii părinți observă că fiii sau fiicele lor sunt buni sau bune la matematică sau la arte și deja consideră că au drumul în viață stabilit. Sau consideră că trebuie să studieze pianul pentru că ei și-ar fi dorit foarte mult acest lucru în copilărie, dar părinții nu au avut banii necesari. E drept că talentul, acolo unde este descoperit și nu doar imaginat, e bine a fi cultivat. Dar e total inadecvată presiunea pe care o pun unii părinți pe copii în a obține succesul în domenii pe care și le doresc doar ei. Ușile trebuie lăsate deschise.
Copiii e necesar a fi sprijiniți să-și aleagă drumul corect în care pot să performeze. Și tocmai din acest motiv cea mai bună alegere a unui părinte este aceea de a urmări, cel puțin în perioada copilăriei, dezvoltarea lui globală. Să-i ofere acestuia echilibrul de care nevoie și experiențe cât mai diverse, fără însă a-i aglomera foarte mult programul. Părintele poate alege să-i ofere suportul emoțional, să-l încurajeze, astfel încât să aibă mai multă încredere în sine și să aibă forța de a merge mai departe.
Și chiar dacă unii părinți vor spune că dacă ar fi după alegerile copiilor, aceștia ar alege doar să se joace pe calculator, eu sunt mai optimistă. Fiecare copil are ceva special, în direcția în care e bine să se îndrepte. Trebuie doar să avem răbdare și să-i oferim activități în care să-și dovedească talentul. Pentru că asemeni florilor, unii se deschid mai greu și au nevoie de mai multă atenție.
Alegeri. Grele. Dar care dacă sunt făcute după o observare atentă și sunt sprijinite, se pot dovedi înțelepte. Pentru că de asta au nevoie copiii din partea noastră în aceste situații: de înțelepciune.
Nu pot să spun că la fel stă treaba cu politica. Înclin să cred tot mai mult că politicienii noștri atunci când mergem să alegem prin vot, își doresc din partea noastră exact opusul: mai puțină înțelepciune.
Indiferent însă de alegerile făcute, înțelepte sau nu, o doză de educație poate fi de folos, servită zilnic.
prof. Maria Adriana Nichitean
