Pe repede înapoi (PRI) – Cucerirea spațiului cosmic a fost mereu un element de atracție, iar rememorarea de astăzi subliniază tocmai acest lucru.
Pe 21 iulie 1969, misiunea americană Apollo 11 realiza prima aterizare cu echipaj uman pe Lună.
Cosmonauții NEIL ARMSTRONG și EDWIN ALDRIN deveneau primii oameni care pășeau pe suprafața singurului satelit natural permanent al Pământului.
Din echipaj mai făcea parte MICHAEL COLLINS, care a pilotat modulul de comandă deasupra lor, pe timpul aselenizării.
Rămân cunoscute primele cuvinte ale lui ARMSTRONG după ce a pășit în praful lunar: “Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire!”
ARMSTRONG și ALDRIN au lucrat apoi în stare de imponderabilitate timp de două
ore și jumătate – au arborat steagul american, au montat camere video și echipamente științifice și au extras sol lunar, deplasarea făcând-o prin salturi.
Ei au avut chiar și o scurtă convorbire radio cu președintele RICHARD NIXON, pe care acesta din urmă a caracterizat-o cea mai importantă convorbire făcută din Casa Albă.
În plan politic, misiunea Apollo 11 a îndeplinit visul american de a trimite un om pe Lună înaintea rivalilor sovietici.
Dar – așa cum se întâmplă de obicei în cazul evenimentelor epocale – la scurt timp au apărut tot felul de teorii ale conspirației, care au pus la îndoială veridicitatea aselenizării, susținând că imaginile au fost create într-un studio.
Toate supozițiile au fost, însă, demontate cu argumente de către specialiști, unii proveniți chiar din URSS.
Se impune să mai precizăm că primul pas al omului pe Lună a fost transmis în direct de televiziunile din întreaga lume, inclusiv telespectatorii români urmărind cu emoție, pe 21 iulie 1969, imaginile alb-negru.
La plecarea de pe Lună, cosmonauții au lăsat de-a pururi o parte a echipamentelor folosite, o insignă a misiunii, un disc cu mesaje de pace și o placă cu inscripția: “Aici omul de pe planeta Pământ a pus pentru prima dată piciorul pe Lună. Venim cu gânduri pașnice în numele omenirii.”
Bogdan Diaconiţa
