Parte dintre filmări s-au desfășurat chiar în Capitala Moldovei, în urmă cu 8 ani, un număr mare al actorilor fiind artiști ieșeni!
Filmul independent Experimentul Pitești ajunge în luna aprilie în 44 cinematografe din întreaga țară. La Iași, proiecția de gală va avea loc pe 28 aprilie, în prezenta actorilor. Tot pe 28 aprilie realizatorii lung-metrajului vor deschide în premiera expozitia proiectului ’’Experimentul Pitesti’’. Este vorba despre obiectele folosite în timpul productiei, prezentate si explicate in foaierul Ateneului National din Iasi. Intre exponate vom gasi ceasul folosit de Ion Caramitru, scenariul si scaunul de tortura. Adiacent, expozitia aduce spre interes trei lucrari semnate Fag Negrescu, studentul inchis la Pitesti, care dupa eliberare a pictat ceea ce a vazut in inchisoare.
Mai mult decat atat, evenimentul va avea prezenti pe domnul profesor Andi Daschievici, fiul lui Petru Daschievici (intemnitat la Pitesti), si pe jurnalistul Lucian Merisca, fiul lui Constantin Merisca (de asemenea unul dintre studentii inchisi la Pitesti). Pentru acest eveniment inedit, biletele sunt puse în vânzare pe https://cinemaiasi.ro/film/
Filmul independent „Experimentul Pitești” ajunge la Botoșani, locul de naștere a regizoarei, pe 30 aprilie, la Cinema Unirea. Producția aduce spectatorilor o bucată mai puțin cunoscută din istoria relativ-recentă a României.
Acest proiect este și ultimul film cu Ion Caramitru.
Pelicula a fost filmată în zeci de locații autentice, case memoriale, muzee, foste închisori comuniste.
Regizoarea Victoria Baltag, doctorandă în Istoria filmului la Universitatea din Belfast, a lucrat cu o echipa uriașă, peste 1.000 de oameni dintre care 120 de actori. Toți au lucrat benevol. Și fără nici un ajutor de la stat. Și fără nicio sponsorizare.
Despre culisele acestei producții unice în România, ascultați în interviul realizat cu Victoria Baltag:
Filmat la Iași, Suceava, Aroneanu, București, Pitești
Povestea filmului începe cu momente din viața socială a anilor ’ 50 (zona Moldovei, Iași), aduce în prim-plan psihologia umană și culminează cu punerea în imagini a “fenomenului reeducării” în România (1949-1954).
Prima parte a filmărilor s-a desfăşurat la Iaşi. Colegiul Naţional „C. Negruzzi”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”, Vila Sonet – Muzeul „Mihai Codreanu”, Râpa Galbenă, strada Sărărie, Primăria şi centrul oraşului, de la Palatul Culturii, până la Catedrala Mitropolitană, s-au aflat în obiectivul camerelor de filmat.
S-a filmat și Aroneanu, sat tradițional românesc, unde sunt două case autentice din 1944.
Primul material filmat despre lungmetrajul despre Experimentul Pitești a fost realizat la Fortul 13 Jilava, iar materialul a fost folosit la prima campanie de colectare de fonduri pentru acest proiect (mai 2015).
„Lung-metrajul‚ Experimentul Pitești este un film document, un film testament, un film manifest si un film semnal de alarmă. Este imperios necesar să ne cunoaștem trecutul, să învățăm pentru ca atrocitățile istoriei să nu se mai repete niciodată. Cercetarea pentru acest lung-metraj istoric a presupus un efort de analiză a arhivelor și interviuri, pe o durată de peste 4 ani. La mai bine de 30 de ani de la căderea regimului comunist, România încă mai are de documentat acest fenomen. Lung-metrajul a ajuns la lumină după 11 ani de muncă, cu aportul a 120 de actori încă neplătiți și peste 800 de oameni în spatele camerei.
’’Facem apel la toate instituțiile statului, companii și persoane private care pot să ne ajute cu distribuția filmului și remunerarea echipei (contact 0747551721)”, a spus Victoria Baltag, regizoarea filmului.
În distribuție, cu o ultimă prezență cinematografică, îl veți putea vedea și pe Ion Caramitru, susținător al acestui proiect.
Proiecția lung-metrajului se va desfășura în scop caritabil, pe durata a o oră și 20 de minute, fiind urmată de o sesiune Q&A cu realizatorii filmului.
Calendarul proiecțiilor din zona Moldovei:
- Piatra Neamț – Mon Amour Cinema 26 aprilie, ora 19.00 spectacol de gala
- Tg. Neamț – Casa de cultură 27 aprilie, ora 17.00 cu prezenta echipei
- Iași – Cinema Ateneu 28 aprilie, ora 20.00 cu prezenta echipei
- Suceava – Cinema Modern 29 aprilie orele 16.30 , 19.o0 cu prezenta echipei
- Botoșani – Cinema Unirea 30 aprilie, ora 1 9.00 cu prezenta regizorului
Despre Experimentul Pitești știm că :
„A fost una dintre cele mai cumplite experiențe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră”, așa cum afirma istoricul François Furet, membru al Academiei Franceze. Perioada nefastă a istoriei, între 1949-1952, a făcut mii de victime prin reeducare. Scopul: crearea omului de tip nou. Cei care aveau o altă convingere politică sau religioasă, alta decât cele agreate de regim, erau supuși reeducării prin tortură. A fost considerat cel mai agresiv program de spălare a minții din Europa de Est.
„Lung-metrajul despre Experimentul Pitesti este un proiect realizat cu suflet, pentru suflet. Vă invit cu drag și sinceritate să urmăriți filmul nostru, să-l așezați cu grijă în inimă, să-l purtați cu demnitatea cu care merită un astfel de subiect și să priviți spre orizonturi deschise, cu mintea limpede, cu gânduri calde, cu puterea și curajul de-a realiza bijuterii …..în artă, știință, cultură. Și eu, și echipa, vă mulțumim fiindcă ați fost mereu lângă noi, fiindcă ne-ați dat putere să mergem mai departe, fiindcă ne-ați susținut când a fost nevoie să facem acest proiect să prindă viață. Împreună creăm lucruri frumoase! Va doresc vizionare plăcută, liniștită, aducătoare de gânduri bune. Credem în educație ca singura comoară adevărată capabilă să ne ajute să ne dezvoltăm, să ne îmbunătățim și să creștem. Am realizat acest film pentru a oferi educație, informare și arta, pentru a cunoaște trecutul, pentru a învăța din el și pentru a nu permite niciodată să se mai întâmple asemenea atrocități. Mai mult decât atât, Edmund Burke spunea că „Singurul lucru necesar pentru că răul să triumfe este că oamenii buni să nu facă nimic”, așadar, eu cred că oamenii buni trebuie să acționeze împotriva triumfului răului și asta am făcut noi prin acest proiect. Acesta este primul și singurul film despre fenomenul reeducării, un film-document care tratează o poveste adevărată bazată și pe mărturiile familiilor celor care au murit sub torturi fizice și psihice între 1949-1952. Este un film de interes internațional pentru că dezvăluie un adevăr despre fenomenul de reeducare care s-a întâmplat în toate țările de sub URSS și se întâmplă și astăzi, din păcate”, a mai spus Victoria Baltag.
Proiectul a căpătat interes internațional încă din stadiul de dezvoltare
Asociații din întreaga lume, cinematografe, entități academice au invitat echipa în anii anteriori să vorbeasca despre film (Indiana University din SUA, Regina University din Canada, Pittsburgh University din SUA, Laemmle Theatres din Beverly Hills, UCL și Centrul Cultural Român din Marea Britanie, Asociația Româno-Americană din New York, asociații culturale din Chicago, New York, Calgary, Toronto, Alberta, Barcelona, Zaragosa, Budapesta, Kaunas, Agueda, Las Vegas, Winnipeg, Alberta, Denver, Sofia și multe altele). Este un film testament, o voce a celor care au fost torturați în vremea comunismului și a celor care nu și-au găsit încă dreptatea și este un film care tratează un subiect ținut ascuns de zeci de ani, un film făcut pentru a dezvălui o istorie din care întreaga societate trebuie să învețe. Este un film manifest care vine cu informații despre comunism, educație, libertate de gândire, dincolo de divertisment. Este un film de „responsabilitate morală” menit să stea împotriva uitării.
Broșura filmului cu testimoniale de la actori, membri ai echipei i rudele celor care au pătimit la Pitești: https://www.dropbox.com/s/
Istorie relatată în premieră – Haita lui Titus Leonida
Andi Daschievici, fiul lui Petru Daschievici ne povestește în premieră pentru filmul nostru:
‘’Tatăl meu a fost racolat de Titus Leonida – erau prieteni vechi. Împreună cu alți 6 studenți făceau parte din Grupul de partizani Titus Leonida de la Iași și militau împortiva comunismului. Tată avea sarcina de a asigura corespondența grupurilor de partizani de la Iași la Cluj Napoca. Toți cei 8 studenți au fost prinși și anchetați de securitate, mai apoi închiși în temnița Mănăstirii Galata din Iași, cu sentințe între 2 și 7 ani de carceră pentru că ‘au uneltit împotriva ordinii sociale’. Bunica mea, care, fiind o femeie credinciosă, în anii de detenție ai tatului meu, a dormit pe o scândură, nici măcar învelită cu vreun cearșaf, ceva, pur și simplu pe scândură, pentru că așa a considerat că poate să-l ajute pe tata, prin credință să-i transmită puterea de a răbda, de a rezista. Tata însă, la Mănăstirea Galata, a dormit pe jos, pe ciment, și cu frigul dobândit de acolo, când a ajuns la Pitești făcuse deja pneumonie și asta l-a făcut să stea mai mult în infirmerie. Erau acolo 5 studenți, unul dintre ei avea venele taiate, altul cu stare avansată de dizenterie…, erau toți între viață și moarte. Din infirmerie auzeau însă țipetele torturilor din celulele din jur și în 1951 , ‘’haita lui Titus Leonida’’ (devenit torționar în urma electrocutării și torturilor) a năvălit în infirmerie și au lovit cu bestialitate. Tata a fost lovit de însuși Titus Leonida.
Boala și lipsa dovezilor l-a făcut pe tata să fie eliberat. Atunci a semnat un acord prin care se angajează că nu va spune niciodată despre cele petrecute în închisorile prin care trecuse. Titus Leonida și tata se întorc la Iași într-o libertate împovărată cu fiecare clipă, cu o viață care să se încadreze în linia partidului, dar peste o suferință continuă și nemărturisită’’.
Titus Leonida și Andi Daschievici, călăul și victima, aveau să locuiască amândoi în cartierul Tătărași din Iași. Petru Daschievici își amintește cum, fiind copil, mergea în vizită la Titus Leonida și acesta venea în vizită la tatăl lui: ‘Nu vorbeau niciodată despre ceea ce s-a întâmplat la Piteși. Într-o zi, după ce tata murise, m-am întâlnit pe stradă cu Titus Leonida care mi-a spus că tata, în toți aceșți ani, nu-i dăduse mâna niciodată atunci când se revedeau sau când se despărțeau. O singură dată o făcuse, când acel cancer osos, – ale cărui rădăcini zac la Pitești – l-a țintuit la pat și a simțit că moare. Și Titus Leonida mi-a spus acestea cu lacrimi în ochi, și eu am înțeles atunci că datul mâinii a fost gestul suprem de iertare’’.
Vă recomandăm să citiți și:
Proiecție specială la Cinema Unirea: Metronom- love story în comunism
