Cum vorbim despre război cu copiii – una dintre întrebările momentului în contextul ultimelor evenimente din țara vecină.
Se știe că cei mici se raporteaza la ceea ce se întâmplă în jurul lor după o logică diferită de cea a adulților, astfel că ei au propria percepție asupra realității.
Ca adult, e necesar să fii corect informat și neapărat să ai propriul control al stresului emoțional.
Astfel, indiferent de vârstă, este important ca atât copiii, cât și adolescenții să știe că emoțiile, trăirile și gândurile lor au sens pentru noi. Că nu le vom minimaliza sentimentele și nici nu le vom întoarce spatele. Copiii au nevoie să găsească siguranță în relația cu noi, adulții, indiferent că suntem părinți, bunici, unchi, profesori, doctori sau psihologi.
Și totuși, segmentul de vârstă 2–6 ani trebuie protejat.
Este important de luat în calcul faptul că imaginația copiilor de 4-6 ani este foarte bogată, lumea lor fiind un amestec de real si fantastic, astfel că este de evitat descrierea realității în termeni negativi. Fii superficial în descrierea cauzelor si concentreaza-te doar pe momentul prezent si pe liniștirea copilului.
Segmentul de vârstă 7-12 ani – are nevoie de răspunsuri, numai dacă se pun întrebări
Regula de bază în cazul acestei grupe de vârstă ar putea fi „asteaptă și vezi ce știe”. Dacă au aflat informații, dacă au discutat cu amicii lor, vor pune întrebări. Dacă există semne de stres emoțional este bine să fie încurajați să vorbească, iar explicațiile pe care le vor primi să fie adaptate nivelului lor de înțelegere, mereu împachetat în garanții de siguranță și securitate pentru ei, familia și prietenii lor.
În plus, nu este recomandată interzicerea accesului pe social media, daca au deja posibilitatea de a utiliza aceste platforme.
Adolescenții, grupa de varsta cea mai delicata
Adolescenții se simt în real pericol, se tem pentru ei, conștientizează riscurile și înțeleg în bună măsură ce se întâmplă. Ușurința de a obține informații îi poate face victime ale manipularii și fake-newsurilor, ceea ce poate duce la o percepție eronată a întregii conjuncturi sociale și politice asociate unui conflict armat.
O informare din surse credibile este calea prin care pot învăța să-și tempereze emoțiile și spaimele, dar și o modalitate prin care vor fi încurajați să vadă lumea în culorile ei reale. Oferiti-le speranță.
Stimulați copiilor gândirea critică, o atitudine obiectivă și încurajați întrebările asupra chestiunilor pe care nu le înteleg, explicându-le mereu contextul și circumstanțele, într-un mod în care îl pot asimila. Lăsați loc la contraziceri, pentru ca ei să-și poată exprima punctul de vedere și căutați împreună informații care să le clarifice necunoscutele. Comparațiile cu situații din cărțile lor preferate, desenele animate sau alte filme pentru copii sunt utile, mai spun psihologii.
Sunt importante totodată tonul și modul în care se comunică, deseori chiar mai important decât informațiile și profunzimea discuțiilor.
Sfaturi pe scurt de la Psihoterapeutul relaţional Gaspar Gyorgy
– e firesc să fie confuzi, să plângă și să adreseze multe întrebări.
– Să-și exprime emoțiile și trăirile prin cuvinte, curiozități și reacții somatice, de variate feluri.
– să ne spună că nu le este frică, dar să observăm la ei comportamente haotice sau manifestări rigide.
– să le povestim care sunt opiniile noastre despre război
– să empatizeze cu cei afectați
– să ne întrebe cum ne putem proteja sau unde ne putem refugia
– să-și facă griji pentru sine, familie și prieteni
– să ne întrebe cum anume îi putem ajuta pe cei care se refugiază în țara noastră .
– să nu-i expunem la știrile de ultimă oră, mai ales dacă sunt mai mici de 7-8 ani, și să-i ferim de imaginile cu impact emoțional
– să le citim povești despre lupte în care binele învinge
– să-i încurajăm să povestească cu bunicii despre vitejii din familiile noastre și să-i lăsăm să-și imagineze cât suntem de puternici împreună
– să le consolidăm credința că violența nu este o alegere constructivă
– să le păstrăm copiilor rutinele obișnuite de masă, joacă, somn, învățătură, sport și distracții
– dacă ne simțim depășiți să solicităm ajutorul unui psihoterapeut.
Adulților li se recomandă controlul manifestarilor emotive în fața copiilor. Aceștia preiau stările afective ale adulților, ceea ce în situații limită, critice sau foarte tensionate, echilibrul dovedit de părinte este singurul suport care poate insufla încredere celor mici.
Surse de informație:
https://www.today.com/…/how-talk-children-about-war-age…
www.kidsinthecity.pl
www.fatherly.com/
www.nytimes.com/
www.commonsensemedia.org/
www.ag.ndsu.edu/
Vă recomandăm să citiți și:
