În prag de sărbătoare, ne-ntoarcem în timp, pe vremea când, cu sau fără bucate alese pe masă, cu sau fără cadouri scumpe de la Moş Crăciun, bucuria Crăciunului era mare. Și venea din lucruri simple. Verdele din brad, tradiții pline de bucurie – unele uitate, altele păstrate, Moș Crăciun/Moș Gerilă, oala plină cu sarmale, cozonacii din cuptor și ulițele pline de copii ieșiți la săniuș. Le amintim pe toate. În copilăria Irinei Margareta Nistor În spirit de sărbătoare, ne-am întors în copilăria criticului de film Irina Margareta Nistor, de la care am învățat că avem 12 zile de sărbătoare și un singur destin al brazilor, indiferent de țară sau anotimp. Crăciunul copilăriei cunoscutului critic de film începea, an de an, cu un brad. Ne mărturisește și cum a fost Moș Crăciun a fost deconspirat. Nu lipseau nici bucatele de pe masă. Tanti Mărioara și nenea Mișu, în vizită an de an. De bradul de Crăciun nu putem fugi niciodată, indiferent de țara în care ne-am afla, indiferent dacă e vară sau iarnă. „În primul an am mers în Egipt, am sperat eu că acolo nu există Crăciun”. Verdele din brad Bucuria Crăciunului copilăriei este, fără doar și poate, una dintre cele mai sincere bucurii pe care le-am putea trăi. Bucuria sărbătorii care ne ține oameni, așa cum spune lingvistul Stelian Dumistrăcel, care-și amintește de verdele din brad, pe care acum rar îl putem observa printre steluțe și luminițe. Ulițele acoperite de zăpadă Lingvistul, filologul și cunoscutul publicist român Stelian Dumistrăcel ne-a spus că, în vremea copilăriei sale, dealurile pentru săniuș erau la o zvârlitură de băț, iar zăpada era mereu înaltă cât gardul. Era, cu adevărat, o sărbătoare a așteptării. Prof. univ. dr. Stelian Dumistrăcel își amintește de focul care ardea non-stop în cuptor și de oala plină cu sarmale, cu o poveste dusă mai departe de toate generațiile. „Sărbătorile care ne-au ținut oameni” Cu toții trăim, în aceste zile bucuria sărbătorii care ne ţine oameni, aşa cum spune lingvistul Stelian Dumistrăcel. Tradiții uitate sau păstrate în Bucovina Originară din Bilca, județul Suceava, MARIA APOSTOL își amintește că mergea cu colinda împreună cu prietenii de aceeași vârstă, fiind primită cu bucurie de săteni, în pofida condițiilor grele de viață din acea perioadă. Ajunsă la 63 ani, ELENA ARTIMON din Gălănești spune că o parte din obiceiurile de Crăciun s-au mai pierdut, având în vedere modernismul tinerei generații. Dar, cu toate acestea – afirmă ea – frumusețea acestora nu poate fi egalată cu nimic. Mâncarea tradițională nu trebuie să lipsească de Crăciun În casele gospodinelor din Botoșani, de Crăciun, se gătește cel mai bun desert din lume – cozonacul. Preparat după o reţetă străveche, inspirată de un alt desert care se servea la mesele boierilor de pe timpul lui Ştefan cel Mare, cozonacul a ajuns, în timp, vedeta târgurilor culinare din ţară. Acest desert unic, pe care doar poporul român îl gătește, este creat și de DOINA ANDREI, care face cozonaci domneşti de 17 ani. Dar Crăciunul fără sarmale este de neconceput. Tocmai de aceea, ELENA MÎNDRESCU din Ibănești ține să ne spună că ea le prepară în oale pe plită, la foc domol, să nu se prindă. FOTO: Cătălin Urdoi Vă recomandăm să citiți și: Povestea lui Petru, proiect demarat de Centrul Comercial Felicia. Cum îl poți ajuta pe tânărul care visează la un loc pe care să-l poată numi ACASĂ EXCLUSIV | Crăciunul în nordul Moldovei: cele mai frumoase obiceiuri ale românilor și atracțiile turistice din acest an
Iași – ȘTIRILE VIVA FM
AUDIO EXCLUSIV | În căutarea Crăciunului de altădată. „Sărbătorile care ne-au ținut oameni”
Articolul anteriorAUDIO – Gala de excelenţă a sportului fălticenean, ediţia a IV-a
Articolul următorElevii cu rezultate deosebite ai Colegiului Național „Eudoxiu Hurmuzachi” Rădăuţi au fost premiaţi
