full screen background image

Doza de educaţie – Cu becul la psiholog

Știu că este deja iunie, dar mă voi întoarce nițel in timp, la mijlocul săptămânii trecute, la ziua de 27 mai. Pentru că este ziua în care se aniversează o profesie pe care mulți încă nu o înțeleg prea bine. Cea de psiholog.

Au trecut deja 16 ani de când Parlamentul României emitea Legea privind exercitarea acestei profesii cu drept de liberă practică. S-au înmulțit de atunci cabinetele psihologice, a crescut numărul de psihologi. Și ai putea crede că a crescut și numărul de clienți, ținând cont de regula cu oferta și cererea. Dar nu e chiar așa… pentru că la noi mulți aleg să nu meargă la psiholog, pentru că îl consideră un soi de… doctor pentru minte. Adică fac confuzia între psiholog și psihiatru. Și cum mulți consideră că sunt sănătoși la minte, trag concluzia că nu au ce căuta la psiholog. Unde mai pui că fiecare român are un vecin, un prieten sau o rudă la îndemână, psiholog educat la școala vieții, priceput la psihologie așa cum se pricepe și la fotbal, și la educație, și la politică.

Culmea este că, de fapt, toți avem nevoie de psiholog la un moment dat. Doar că numai unii alegem să apelăm la el. De cele mai multe ori nu o facem, din lipsa informației legată de această profesie și de rostul ei.

Cineva spunea că “în momentul în care iei decizia să mergi la un psiholog, viața ta se poate schimba radical”. Deși nu sunt de acord cu “radicalul” decât în matematică, aș spune că există un sâmbure de adevăr în această zicere.

Cu ajutorul psihologului poți învăța să te respecți, să te prețuiești, să te pui pe tine în centrul existentei tale, să ai încredere în tine și în puterea ta interioară. Să îți trasezi limite și granițe clare de interacțiune, cu cei din jur. Înveți cum să nu mai fii dependent, să nu mai cerșești iubire și nimic altceva. Pentru că te ai pe tine și pe baza iubirii tale de sine îți vei construi viața pe care o meriți. Calitatea vieții tale depinde de relația pe care o ai cu tine însuți. Când te întregești, devii cea mai bună variantă a ta și în relațiile cu ceilalți. Așa cum vedeți, este despre învățare și în cazul colaborării cu un psiholog. Doar că trebuie să-ți dorești lucrul acesta.

Știți întrebarea aceea glumeață legată de psihologi, cu iz de banc cu polițiști?… “De câți psihologi e nevoie pentru a schimba un bec?” Răspunsurile sunt mai multe, ca tot ceea ce este legat de psihologie… “De nici unul. Becul se va schimba singur, când va fi pregătit… Doar de unul, dar becul trebuie să vrea cu adevărat să se schimbe… Doar de unul, dar e nevoie de 9 ședințe”.

Glumă, glumă, dar răspunsurile sunt valabile toate… Cam despre asta e sprijinul pe care ți-l poate da un psiholog: despre schimbarea pe care ți-o dorești cu adevărat, schimbare care este necesar să fie însoțită și de răbdare. E drept că nu-ți poți dori schimbarea atunci când te consideri perfect, strălucitor ca becul din tavan….

Ani mulți, cu răbdare pentru schimbare, tuturor celor care o sprijină în ceilalți și o șlefuiesc și în ei!

 

comments

comments