Cu siguranță ați auzit cu toții despre incidentul în care câțiva copii mai energici, participanți la o tabără creștină, au fost aliniați în dreptul căii cele dreapte. Aliniați din punct de vedere fizic, pentru că inimioarele lor fericite erau prea zburdalnice pentru aliniere.
Vorbă multă, multă supărare. Deși cele văzute mi-au lăsat un gust amar, și oricât m-am străduit n-am reușit să găsesc scuze doamnei cu ton de caporal, mi-am dorit să înțeleg mai bine care a fost contextul celor întâmplate.
Copiii participau la o tabără găzduită de mănăstirea “Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din localitatea Bobota. O tabără coordonată pe rând de către tinerii ortodocși de la ATCOR-Mitropolia Cluj, cercetași francezi și Diviza VOLO a Asociatiei “Inimioare Fericite”. Pare-se că cei mici au participat la tot felul de activități și excursii pe la obiective turistice din județul Sălaj și nu doar slujbe religioase sau altele ce țin de biserică. Minunată inițiativa, ținând cont că participanții fac parte din familii care nu-și permit vacanțe all inclusive sau tabere de echitație.
Fac parte dintre cei care știu că o școală de vară, o tabără sau orice eveniment organizat în vacanță cu copii din școli diferite, din familii diferite, din medii în care funcționează mai mult sau mai puțin regulile, poate fi o adevărată provocare pentru organizatori. Fac parte dintre cei care știu că există și situații în care adulții trebuie să-și pună la grea încercare răbdarea și tactul, pedagogic sau nu. (De preferință cu un minim de pregătire pedagogică, pentru că orice tabără poate avea un impact important în comportamentul ulterior al copilului).
Cu toate acestea, chiar nu pot să șterg imaginile cu copiii care fac mătănii drept pedeapsă preventivă pentru eventualul neastâmpăr. Practică religioasă fiind, reprezentanți ai bisericii spun că îngenuncherea și înclinarea corpului până la pământ este făcută de credincioși în semn de venerație și pocăință. Cam greu pentru un copil de 10-13 ani să-i dea această semnificație, atâta vreme cât adultul îi dă sensul de pedeapsă.
Și-atunci, de ce ne mirăm că prea multele biserici existente în toate orașele României sunt pline de persoane care au trecut de vârsta primei tinereți, în timp ce tinerii își petrec diminețile de duminică încărcând bateriile prin somn prelungit, după o noapte de sâmbătă agitată. De ce ne mai mirăm că biserica și-a pierdut chiar și din respectul celor mai vârstnici care privesc spre mașinile sau casele luxoase ale unora dintre truditorii bisericii.
Cred că toate cele ce țin de biserică și-au diluat prea mult calitatea în ultima vreme. Iar vina nu stă doar în dreptul celor care și-ar dori să găsească sprijin în preot și biserică, ci și a celor care impun încă de la vârste fragede diverse practici religioase, fără a le explica semnificația, fără a le desluși sensul pentru cei care știu mai puține. Iar dacă o practică care ar trebui să te apropie de Dumnezeu, cum este mătania, e folosită ca mijloc de pedepsire, putem fi siguri că puțini dintre beneficiarii taberei creștine vor deveni cândva creștini practicanți, răbdători cât o slujbă de duminică.
