Că turistul român e pretențios, v-am mai spus. La toată urma, e firesc să ceri calitate, atunci când plătești pe un sejur în străinătate cât salariul pe două luni. Asta dacă ești printre norocoșii bugetari cărora li s-a mărit venitul lunar.
Niciun concediu pe la noi nu e unul pe care să ți-l permiți de azi pe mâine. Strângi câte un pic de-a lungul anului, ca să te bucuri de soare la mare. Drept urmare îți usuci părul în bătaia vântului în caz că uscătorul s-a stricat, mai porți o vreme halatul de baie chiar dacă s-a cam ros pe ici pe colo și privești fără supărare prin apartamentul în care nu-ți permiți să mai faci vreo investiție. La petreceri ieși mai rar, că dacă ai cumpăra atâtea cadouri câți prieteni ai, ai rămâne în fața televizorului și vara.
Vorbeam de turistul român care face tot posibilul să se relaxeze în concediu la mare. Pretențios, cum spuneam, pentru că plătește din greu.
Astăzi însă, constat că turistul român este și foarte ușor atașabil. Se atașează în concediu de multele pe care le găsește prin camera de hotel sau restaurant. Nu se mai poartă să aduci din concediu scoici strânse de pe plajă în care să asculți sunetul mării în fața sobei. Nici nisipul pe care să-l așezi în acvariu sperând să-ți miroase a mare și la iarnă. Acum din concediu aduci lucruri pe care ai renunțat să le achizionezi în restul anului punând deoparte bani de concediu sau care ți-ar putea fi de folos cândva…
Nu se poate să nu fi auzit de studiul făcut pe mai multe platforme on-line, conform căruia 1 din 5 români pleacă acasă din camera de hotel cu un suvenir. Nu contează ce… halatul pufos de baie, prosopul, unii cafetiera sau uscătorul, alții chiar tabloul de pe perete. Tacâmurile sunt un alt suvenir râvnit, așa cum sunt și solnițele.
Mă întrebam ce-or fi gândind cei care încearcă să-și mai amortizeze din prețul sejurului cu astfel de ,,achiziții”. Oare totul e planificat din vremea când strângeau bani pentru concediu, e doar un atracție de moment sau chiar atașament?… Deci stăm la hotel 7 zile. Asta înseamnă un set complet de linguri de la masa de prânz și încă o lingură de rezervă… Halatul ăsta de baie sigur îmi va ține de cald și de dor de mare la iarnă… Se apropie ziua cumnatului de la țară și o cafetieră i-ar prinde bine… Tot zicea nevastă-mea că vrea un uscător de păr nou, ușor de transportat în concediu…
Însă tabloul luat ca suvenir din camera de hotel chiar m-a impresionat. Bănuiesc că era de dimensiuni reduse. Sau i-o fi luat doar pânza, așa cum am văzut prin filme de acțiune, lăsând în urmă cu regret rama. Pretențios turistul român… și ușor atașabil…
