Numărul de structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare era, la finele lunii iulie 2018, de 8.449 unităţi, cu 544 mai multe decât la aceeaşi dată a anului 2017, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.
Dintre acestea, 2.821 erau pensiuni agroturistice, 1.709 pensiuni turistice, 1.633 hoteluri, 695 vile turistice, 533 bungalouri, 318 hosteluri, câte 231 cabane turistice şi moteluri şi 278 alte tipuri de structuri de cazare turistică. Creşteri mai mari s-au înregistrat faţă de 31 iulie 2017 la pensiuni agroturistice (cu 265 mai multe), bungalouri (cu 99 mai multe) şi pensiuni turistice (cu 43 mai multe).
Din numărul total de locuri în hoteluri, 43,3% au fost în hotelurile cu 3 stele, 23,9% au fost în hoteluri cu 2 stele, 26,8% în hotelurile cu 4 stele, 4,2% în hotelurile cu 5 stele, 1,8% în hotelurile cu o stea şi 0,08% în hotelurile neclasificate pe stele.
Cele mai multe hoteluri (peste 70%) erau încadrate la categoria 3 stele (52,1% din total hoteluri) şi 2 stele (20,6%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 36, iar cele cu 4 stele au fost 367 (cu 37 mai multe decât la 31 iulie 2017).
La finele lunii iulie 2018 erau neclasificate pe stele 102 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare faţă de 113 la aceeaşi dată a anului trecut. Cea mai mare parte au fost tabere de elevi şi preşcolari (51% din total în anul 2018, valoare similară cu anul 2017).
Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 28,1% în staţiunile din zona montană, 18,3 % au fost în Municipiul Bucureşti, 9,1% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7% în staţiunile balneare şi 3,4% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea), iar 34,1% au fost în alte localităţi şi trasee turistice.
Primele şase judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Braşov (961 structuri de cazare), Constanţa (834), Suceava (460), Harghita (434), Mureş (362) şi Prahova (345). Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (24%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe).
Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 24%, judeţul Braşov 8,4%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,1%, judeţul Bihor cu 4%, judeţul Prahova cu 3,6% şi judeţul Suceava cu 3,4% etc.
Din totalul de 161.700 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2018 (exclusiv camerele din căsuţe), 98.400 (60,7%) erau în hoteluri. Numărul de camere a crescut în 2018 cu 1.901 în pensiunile agroturistice, cu 797 în hoteluri, cu 605 în vile turistice, cu 469 în pensiunile turistice şi cu 169 în hosteluri.
Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2018 a fost de 353.300. Cele mai multe locuri, 196.700, erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 48.600 locuri, pensiunile turistice cu 35.800 locuri, vilele turistice cu 16.600 locuri, hosteluri cu 14.200 locuri.
După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 77,7% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente. Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,6% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 57,3% din camere erau fără baie sau duş.
Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 91.700 erau în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea, 80.300 erau în staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa, 72.500 în alte localităţi şi trasee turistice, 65.000 în “staţiuni din zona montană, 36.200 în staţiuni balneare şi 7.600 în zona Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea. AGERPRES
