Încă sub influența zilei de 15 ianuarie, citeam din Eminescu. Nu poezie, căci poezia are timpuri și locuri speciale în existența mea, pe care le găsesc doar în perioade în care stau față în față cu mine, mai mult decât cu ceilalți.
Citeam din publicistica lui, mereu actuală. Și spune undeva Eminescu că “Adevărul e stăpânul nostru. Nu noi stăpânim adevărul.” Cuvinte pe care cu siguranță le-ați auzit și dumneavoastră, reformulate în felurite moduri.
Știu că foarte mulți suntem conștienți că nu suntem deținătorii adevărului absolut. Dar ni se pare pe de altă parte că stăpânim măcar o parte din acest adevăr. Uitând că, deși realitatea este mereu aceeași, o vedem diferit de fiecare dată când o privim din unghiuri diferite. Considerăm adevăr ceea ce se potrivește convingerilor noastre într-un moment dat. Schimbând momentul, ni se schimbă și adevărul. Deci fiecare, în funcție de experiențele prin care filtrăm realitatea, avem adevăruri diferite, legat de aceeași problemă. La rândul lor, cei din jurul nostru, mai adună și ei câteva variante ale aceluiași adevăr. Pentru că mintea vede doar ceea ce vrea să vadă. Extrage din realitate numai acele informații care ar putea să întărească scenariul pe care fiecare l-a construit în interiorul lui. Și uite așa, ajungem să înțelegem că, de fapt, nu știm care este adevărul acela, despre care făcea zicere Eminescu, care ar trebui să ne stăpânească pe toți.
Și-atunci, care e soluția pentru a nu greși în formularea adevărului stăpân pe toți? Acela unanim acceptat, asumat chiar dacă rănește, tocmai pentru că e adevărul absolut?
Onest vorbind, eu nu văd soluții, pentru că suntem cu toții atât de diferiți! Și de aceea privesc spre acțiunile oamenilor din jur cu înțelegere, tocmai pentru că știu că adevărul lor nu este congruent cu adevărul meu. Și luând în calcul faptul că tocmai eu aș putea fi cea care percep realitatea deformat, iar adevărul meu este mai mic decât al altora.
Închei, sperând că sunt mulți cei ce-și doresc să dețină adevărul absolut, dar sunt conștienți că e prea puțin posibil. Și având această informație, privesc cu mai multă îngăduință spre adevărurile celorlalți, inegale. Zi frumoasă să aveți, cu adevăr și educație în doze echilibrate!
