full screen background image

Liviu Pop: Cred că este necesară o nouă sesiune de bacalaureat

Ministrul Educației, Liviu Pop, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că există o discuție privind introducerea unei noi sesiuni de bacalaureat care ar trebui organizată „undeva în decembrie, poate februarie”. El spune că „deocamdată este o chestiune de discuții” și că nu se va schimba nimic pentru cei care urmează să dea bacalaureatul anul viitor.

„Este o discuție de a introduce o nouă sesiune de bacalaureat și eu cred că este necesară. Cât de utilă este sesiunea din august, deja știm. Am văzut în ultimii zece ani de zile câți absolvenți s-au prezentat în august și câți au luat examenul de bacalaureat. Și anul acesta am avut un număr mare de persoane care s-au înscris și totuși prezența a fost foarte, foarte mică. Din punctul meu de vedere, cred că un examen de bacalaureat, o altă sesiune ar trebui organizată undeva în decembrie, poate februarie fiind vacanța de iarnă”, a spus Pop, opinând că legea permite organizarea unei a treia sesiuni de bacalaureat.

Ministrul vorbește și despre bugetul alocat educației pentru anul viitor, salariile cadrelor didactice, proiectul privind introducerea manualului unic, dar și despre motivele pentru care numele său ar fi figurat pe lista de remanieri.

Demnitarul s-a referit și la proiectele pentru formarea profesorilor, programele școlare și greutatea ghiozdanelor.

AGERPRES: Ați afirmat că bugetul alocat educației pentru anul 2018 va fi mult mai mare decât cele din ultimii ani. Către ce se vor îndrepta banii ?
Liviu Pop: În proiecția pe care Guvernul României o face vizavi de bugetul anului 2018, la capitolul Educație vom avea un buget mai mare decât în ultimii ani în special pe salarii, infrastructură școlară și tot ceea ce prin programe europene vom implementa la nivelul unităților școlare începând cu cel mai mare proiect de formare a cadrelor didactice, continuând cu digitalizarea completă a unui județ, iar pe infrastructura școlară, cele aproape 2500 de unități școlare care vor intra în reabilitare sau unele dintre ele construcții noi, vor contribui din plin la creșterea procesului de educație.

AGERPRES: Ați vorbit despre cel mai mare program de formare. Despre ce este vorba?
Liviu Pop: Având în vedere că am rescris toate programele școlare pentru învățământul primar și gimnazial, este absolut necesară și formarea cadrelor didactice, fapt pentru care avem un proiect european aprobat. 55.000 de cadre didactice vor intra în formare. Dintre acestea, 15.000 din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial. În așa fel încât (…) s-a închis cercul: programe noi, cadre didactice formate pe aceste programe noi, evident infrastructura școlară, mijloacele și materialele necesare unei noi perspective educaționale. Este un proiect pe patru ani. Vom avea aproape 2.000 de formatori, experți străini, inclusiv din Finlanda — pentru că știm că acolo este un model de bună practică a învățământului. Un proiect de care sistemul de învățământ are mare nevoie. Evident, și pentru învățământul liceal va fi nevoie de un proiect, dar nu acum. De ce? Pentru că anul acesta noi finalizăm planurile-cadru pentru învățământul liceal, urmând ca anul viitor să finalizăm programele pentru învățământul liceal și să continuăm, începând cu 2020, noua reformă școlară. Am început-o în 2012 cu clasa pregătitoare, am rescris planurile-cadru și așa avem 7-8 ani de zile rescris tot curriculumul național care este învechit și uneori depășit pe foarte multe componente.

AGERPRES: Ar putea fi introdus manualul unic începând din anul școlar 2018-2019? Vă așteptați la modificări majore ale Legii manualului în Parlament? Ați vorbit și cu opoziția în acest sens?
Liviu Pop: Legea manualului școlar, proiectul de lege, care sperăm săptămâna viitoare cel târziu să fie aprobat în Guvern și să fie transmis Parlamentului pentru a-l dezbate, spune clar că pentru fiecare programă școlară avem un manual de bază. Celelalte manuale alternative pot să le facă cu precizări clare, contra cost, cine le dorește. Manualul de bază pe care îl face Ministerul Educației Naționale prin Editura Didactică și Pedagogică și tot ceea ce înseamnă manuale pentru celelalte programe școlare — mă refer în special la liceu unde nu am avut manuale pentru foarte multe clase, dacă vreți și pentru acei elevi cu cerințe educaționale speciale unde nu au avut manuale cred că de 20 și ceva de ani — toate acestea vin în zona Ministerului Educației, răspunzător direct. Legea manualului școlar aștept în Parlament să fie dezbătută și vom susține un singur manual de bază din diverse motive plus acel chestionar pe care l-am făcut la nivelul unităților școlare de unde reiese clar — peste 70% dintre colegii noștri își doresc manual de bază. Și când spun colegi — profesori, elevi, părinți. Am văzut 20 de ani cu manualele alternative ce s-a întâmplat în sistemul de învățământ și cred că decizia este una corectă. Nu am emoții că opoziția nu va accesa la această idee pentru că din poziționarea publică reiese acest lucru și cred că și ei, la fel ca și noi, știm cum arată sistemul de învățământ și nu este bine pentru acest sistem să ducem o bătălie politică doar de dragul de a fi împotriva unui lucru bun, cum încearcă poate unii din opoziție să facă.

AGERPRES: Vor fi modificări în ceea ce privește admiterea la liceu sau examenul de Bacalaureat?
Liviu Pop: Deocamdată nu putem să vorbim despre modificări. O modificare a examenului la bacalaureat necesită câțiva ani înainte. Elevii de clasa a V-a vor intra sub un nou tip de evaluare națională la mai multe discipline peste patru ani de zile sau trei ani și jumătate, când vor finaliza clasa a VIII-a. În ceea ce privește examenul de bacalaureat, este o problemă foarte serioasă. Avem în ultimii zece ani aproape 2.000.000 de români care au finalizat clasa a XII-a. Dintre aceștia, aproape jumătate nu și-au luat bacalaureatul, mai precis 800 și ceva de mii. Dintre cele 800 și ceva de mii de persoane care nu și-au luat examenul de bacalaureat, 700.000 sunt pe zona liceelor tehnologice. Sunt absolvenți de licee tehnologice. De ce așa de mulți nu și-au luat examenul de bacalaureat? Este o întrebare la care cu toți trebuie să ne răspundem, fapt pentru care aici trebuie să regândim pe de-o parte tipul examenului de bacalaureat. Pe de altă parte, învățământul profesional coroborat cu liceul tehnologic, iar lucrul acesta trebuie să îl facem în noul proiect a legii educației naționale care anul viitor să fie pregătit pentru a intra în septembrie — octombrie în Parlamentul României pentru dezbatere. Este o discuție a de introduce o nouă sesiune de bacalaureat și eu cred că este necesară. Cât de utilă este sesiunea din august deja știm. Am văzut în ultimii zece ani de zile câți absolvenți s-au prezentat în august și câți au luat examenul de bacalaureat. Și anul acesta am avut un număr mare de persoane care s-au înscris și totuși prezența a fost foarte mică. Din punctul meu de vedere, cred că un examen de bacalaureat, o altă sesiune ar trebui organizată undeva în decembrie, poate februarie fiind vacanța de iarnă. Dar foarte repede, din iulie până în august, în 30-35 de zile nu se produc foarte multe lucruri în cunoștințele elevului sau absolventului și eu cred că o sesiune de bacalaureat, dacă o introducem, va trebui să o gândim în luna decembrie. Dar nu se pune problema pentru decembrie anul acesta. Dacă o gândim, să o gândim pentru anul viitor. Plecând de la realitate, noi o să dăm publice toate datele vizavi de câți s-au înscris, câți au participat, care a fost procentul. Eu cred că din iulie până în decembrie este timp suficient să se pregătească acei care nu și-au luat examenul de bacalaureat.

AGERPRES: Ar fi două sau trei sesiuni de bacalaureat ?
Liviu Pop: Deocamdată este o chestiune de discuții. Eu cred că legea ne permite să introducem a treia sesiune de bacalaureat. A fost vorba cândva să o introducem în martie. A fost o opoziție din sistem, puțin, vizavi de organizare. Am discutat cu o parte din colegii mei din minister și inspectorate. Dacă vom gândi o a treia sesiune de bacalaureat, aceasta trebuie gândită, evident, în termeni rezonabili și normali în așa fel încât să dăm șanse mai mari elevilor care au finalizat clasa a XII-a și de ce să nu uităm că mai sunt și alți români prin alte colțuri ale lumii și un bacalaureat al românilor de pretutindeni ar trebuie să îl gândim ca țară, lucru pe care o să îl facem în baza unor dezbateri ample, nu așa, pe viteză. Pentru cei care anul viitor urmează să dea examen de bacalaureat nu se modifică nimic.

AGERPRES: Spuneați că sunt nepermis de multe cadre didactice necalificate în sistem. Aveți vreo strategie pentru a atrage tineri în acest domeniu?
Liviu Pop: Bineînțeles. Un element l-am făcut — legea salarizării unitare care creează o perspectivă a evoluției în carieră și a profesorului. În același timp, tot ceea ce înseamnă formarea cadrelor didactice, sprijinul universităților, crearea celei de-a doua specializări pentru acei profesori care predau de mulți ani de zile și altă specializare decât cea din diplomă. Poate o reducere a numărului de ore, pentru că sunt foarte multe ore la unele clase, și introducerea ”Școlii după Școală” va duce la o regândire din acest punct de vedere a normei didactice ceea ce, cu siguranță, îl va face pe cadrul didactic să se perfecționeze mai mult și să vină cu o dorință mai amplă spre sistemul de învățământ. Dar nu va putea face școala singură acest lucru. Avem nevoie și de administrația locală care să ne sprijine, pentru că, până la urmă, tot ceea ce înseamnă infrastructură școlară este în proprietatea administrației locale. Un alt element pe care l-am făcut prin proiectul de lege: am adus toți banii de salarii la minister. (…) Este un proiect de lege în așa fel încât plata salariilor să se facă direct de la minister prin inspectorate, să nu existe acea presiune locală că nu se încadrează în bugetul per elev. O evidență clară a elevilor încă nu avem (…), deși suntem în secolul XXI. Acest sistem informatic prin care avem o evidență electronică, urmând să facem și notarea, catalogul electronic și urmărirea prezenței la ore va face să avem o radiografie clară la nivelul sistemului și atunci tot ceea ce înseamnă plan de învățământ, structură școlară va fi mai realist. Astăzi încă nu ne putem mândri că avem un sistem de învățământ de care știm tot ce se întâmplă. Asta prin politicile poate fracturate pe care le-am făcut ca țară. Avem un program de guvernare care prinde și acest element, iar în următorii trei ani de zile, cu programul nostru de guvernare putem să eliminăm toate aceste lucruri, să nu avem necalificați, să nu avem elevi despre care nu știm ce se întâmplă cu ei, să nu avem unități școlare fără autorizație de funcționare și toate celelalte.

AGERPRES: Despre veniturile cadrelor didactice de anul viitor ce ne puteți spune? Vor crește?
Liviu Pop: Cresc, așa cum ne-am angajat prin legea salarizării unitare. Și în ianuarie și în martie vor avea creșteri salariale urmând ca în următorii ani, la fel cum cresc pentru toți bugetarii, să crească și pentru cei din sistemul de învățământ.

AGERPRES: Va fi mărită cifra de școlarizare în învățământul dual? Ce strategie aveți pentru învățământul tehnologic?
Liviu Pop: În învățământul dual și învățământul profesional, săptămâna trecută s-a finalizat prima etapă vizavi de agenții economici care doresc să facă învățământ dual. Suntem în etapa de pregătire a planului de școlarizare pentru anul viitor. În luna ianuarie-februarie a anului viitor deja vom avea conturată o cifră de școlarizare. Anul acesta am văzut că aproape 70% din acele locuri pentru învățământ profesional și dual au fost ocupate. Puțin, din punctul meu de vedere. Alături de colegii noștri din minister, CNIDPT, structură în care am mare încredere că alături de inspectoratele școlare și agenții economici va face mult mai vizibilă oferta agențiilor economici în ceea ce înseamnă învățământul dual și profesional.

AGERPRES: Ce ați putea face pentru adaptarea ofertei educaționale a universităților la cerințele pieței muncii?
Liviu Pop: Avem un efort comun, dacă îl pot numi așa. Chiar sâmbătă vom avea o nouă întâlnire cu Consiliul Național al Rectorilor, pentru că este foarte important ca universitățile să își plieze liniile de studii către ceea ce cere piața. Primii pași s-au făcut. Cu siguranță vor continua și anul viitor în ceea ce privește finanțarea și alocarea locurilor bugetate spre zona respectivă. Orientarea școlară contează foarte mult și asta facem. Trecerea de la liceu la facultate și mărirea traseului educațional al elevului este una din obligațiile, dacă putem spune așa, ale Ministerului Educației, în sensul să vedem câți absolvenți au plecat din clasa a XII-a, de exemplu de profilul teoretic, la facultăți de alt profil decât cel la care au finalizat studiile de clasa a XII-a. Pentru că avem o rată a abandonului și în rândul universităților. Discuțiile sunt ample și vizavi de finanțare și vizavi de cum se poziționează universitățile românești astăzi. Sunt convins că găsim soluțiile și deja pașii sunt importanți. Sâmbătă sau duminică vom anunța public, alături de Consiliul Național al Rectorilor, exact efectiv ce facem pe zona aceasta. Sperăm ca anul viitor universitar să ne găsească mult mai pregătiți decât acesta. Asta este, în fapt, situația. Pregătim un an de zile pentru anul viitor, nu putem de pe o zi pe alta să rezolvăm lucrurile.

AGERPRES: Problema greutății ghiozdanelor rămâne una de actualizate. Ce măsuri ar putea fi luate ?
Liviu Pop: Problema ghiozdanelor am rezolvat-o parțial, în sensul în care acele auxiliare îndesate de către baronii manualelor prin intermediul unor colegi din învățământ s-a închis. Tot ce va intra acum în ghiozdanul elevului trebuie să fie autorizat, acreditat și avizat. Un rol important îl va juca biblioteca școlară virtuală și mijloacele electronice care vor ajuta în actul de predare și lucrul acesta îl facem. Deja avem resurse educaționale deschise pe care le creăm. Am inițiat un chestionar din punctul acesta de vedere, care se finalizează astăzi (n.r. luni), vizavi de ce manuale își doresc elevii, părinții și profesorii, pentru că primul aspect este legat de manual. Dacă își doresc manual pe format electronic sau nu. La fel vom face și când vom introduce noile manuale pentru clasa a VI-a. Dacă avem un parteneriat solid între școală și administrația locală, cu siguranță că și ghiozdanul școlar va scădea în greutate. Aici mă refer la dotarea unităților școlare cu dulăpioare (…) în care să își depoziteze anumite documente, chiar și echipamentul celor care fac sport. Este un proces continuu. Nu se poate peste noapte. Ceea ce am făcut și am reușit, este să stopăm intrarea în ghiozdanul elevului a materialelor toxice, dacă le pot numi așa. Lucru care s-a întâmplat, din nefericire pentru sistemul de învățământ, în ultimii ani și mai ales în ultimii doi ani. De aici încolo, cât vom folosi în sistemul educațional documente cu greutate în ghiozdanul elevului va depinde de noi. Și eu sunt convins că, așa cum am spus prin programul de guvernare, introducerea școlii după școală va face ca elevul să vină dimineață la opt la școală, să ia masa caldă acolo, să facă după masă școală după școală, iar la ora 16 sau 17 să se întoarcă acasă fără să care după el o grămadă de manuale auxiliare, mijloace de învățământ pe care să le plimbe între școală și clasă. Acolo trebuie să ajungem și asta facem prin programul de guvernare și măsurile pe care le-am implementat. Chiar dacă, poate din perspectiva mea, în următorii trei ani de zile, la cum arată programul de guvernare, aproape 700.000 de copii vor intra în programul acesta de școală după școală, până la trei milioane mai avem, dar este foarte important să conlucreze toate instituțiile statului.

AGERPRES: Proiectul de strategie privind modernizarea infrastructurii educaționale 2017-2023 pus în dezbatere publică prevede consolidarea, reabilitarea, modernizarea și extinderea unităților de învățământ. Din ce fonduri vor fi realizate toate aceste lucruri?
Liviu Pop: Din două fonduri. PNDL, Programul Național de Dezvoltare Locală 2 este un program prin care am alocat sume și strategia de care dumneavoastră aminteați a stat la bază, chiar dacă a fost un proiect de strategie până am scris PNDL 2. Toate unitățile școlare pe care le-am introdus în PNDL 2 pentru reabilitare și cele care urmează să fie construite sunt pliate pe strategie. Deci, o dată avem bani naționali guvernamentali în care și Guvernul și autoritatea locală contribuie. Mai avem fonduri europene. Sunt două linii de fonduri europene — una la MEN și una la celelalte ministere în așa fel încât să putem construi creșe și grădinițe, în special acolo este cererea cea mai mare și acolo ne-am și concentrat în programul de guvernare să construim 2500 de creșe și în același timp noi, ca Minister al Educației, avem deja depus un proiect european pentru cadru metodologic în creșe pentru că este foarte important și ce facem cu cei care vin la creșă de la șase luni la trei ani. Pentru acești copii ce facem? Ministerul Educației alături de două primării, câteva inspectorate școlare, o universitate vor crea cadru metodologic alături de experți, inclusiv din Finlanda. Am discutat cu ambasadoarea Finlandei săptămâna trecută, că este interesată să vină în zona aceasta de ante-preșcolar, unde nici finlandezii nu sunt chiar așa de bine pregătiți. Noi creăm cadru metodologic, sumele le avem din bani europeni și bani guvernamentali, și obiectivele sunt clar stabilite în strategia privind infrastructura școlară.

AGERPRES: Când vor avea elevii programele simplificate?
Liviu Pop: Deja le au simplificate, intrăm de luna viitoare în revizuirea programelor școlare pentru învățământul primar. Pe liceal deja se lucrează la planurile-cadru. De anul viitor vom intra în programele școlare. Nu putem discuta despre o revizuire a programelor școlare pentru învățământul gimnazial pentru că abia acum au intrat elevii în clasa a V-a. Lucrul acesta se va face în trei ani de zile, dar pentru învățământul primar revizuirea o vom începe cu luna decembrie pentru că din experiența de 4-5 ani de implementare sunt elemente care poate trebuie regândite și să simplificăm programa școlară în sensul foarte simplu: să nu avem același conținut pe care îl predau 2-3 sau 4 profesori. Dacă avem un conținut, dacă avem vectorul, predă un singur profesor. Nu predau cinci profesori pentru că încărcăm elevul, suprasolicitându-i atâtea modalități de a învăța un anumit conținut.

AGERPRES: Vor crește bursele studenților?
Liviu Pop: Au crescut bursele studenților, le acordăm pe tot parcursul anului. Și la rectificarea bugetară le dăm banii pentru a acoperi bursele. În bugetul anului viitor, în proiectul de buget doar subvenția pentru cămine vom încerca să o mărim, pentru că și acolo am avut discuții cu organizațiile studențești. Mergem în doi pași sau pe două paliere. Pe de o parte, construim cele 30 de cămine. Ne-am angajat prin programul de guvernare că vom construi cele 30 de cămine studențești. Sunt deja depuse de către unele universități. Pe de altă parte, să și eficientizăm, alături de universități, cheltuielile pentru zona de cămine masă-cantină, în așa fel încât să avem condiții bune pentru toți studenții din România și nu numai. Și pentru elevi, pentru că și acolo avem un program pentru reabilitarea internatelor școlare, alături de agenții economici acolo unde avem învățământ dual, alături de autoritățile locale să îmbunătățim condițiile de internat.

AGERPRES: Către ce se vor îndrepta banii care vor fi primiți la rectificarea bugetară, în afară de salarii ?
Liviu Pop: Pe toate capitolele. Avem o rectificare pozitivă. Avem, așa cum ne-am angajat, să plătim sentințele judecătorești, o bună parte, în unele situații chiar toate. Și la universitar și la preuniversitar sentințele judecătorește le plătim. Banii pentru salarii, acolo unde sunt instituții de învățământ care poate nu au avut suficiente resurse pentru luna decembrie, dar sunt asigurați și prin această rectificare, cofinanțare la fonduri europene și avem sume și pentru cheltuielile de capital pe care le-am permis să le facă universitățile care au în sold bani și acolo avem surplus. Una peste alta, este a doua rectificare pozitivă pentru sistemul de educație pentru că am avut și cealaltă primă rectificare, iar vestea bună pentru toți cei care au de recuperat sentințele e că recuperează sentințele. Ce ne rămâne, vom vedea în proiectul de buget pentru anul viitor cum prindem sumele. Nu putem prinde dobânzile, știm că lucrul acesta se dorește, dar noi — și când spun noi mă refer la președintele Camerei Deputaților Liviu Dragnea, domnul Tudose, domnul Ciolacu și subsemnatul — am inițiat un proiect de lege prin care pe lângă banii care să meargă la unitățile școlare, să preia Ministerul Educației Naționale plata dobânzilor. Sunt vreo 300 și ceva de milioane dobânzi la sentințe de când Guvernul Boc PDL a tăiat salariile. S-au câștigat sentințe și între timp și dobânzi. Aceste dobânzi prin proiectul de lege am spus să le plătească Ministerul Educației. Cum se finalizează acest proiect de lege — în bugetul anului viitor va fi prinsă și plata dobânzilor, exact cum am plătit sentințele eșalonat.

AGERPRES: Există grădinițe, școli, unde părinții trebuie să aducă de acasă șervețele, săpun, alte materiale. Cum poate fi rezolvată această problemă?
Liviu Pop: Bine, acum noi alocăm o sumă pentru cheltuiala materială și se va da și anul viitor pentru întreținerea unității școlare. Prin hotărâre de Guvern, prin finanțare per elev vom aloca o sumă mai mare decât cea de anul acesta. Acum, care sunt pretențiile la nivelul unor unități școlare, cu siguranță nu putem ști noi de la Ministerul Educației. Sunt părinți mai mult sau mai puțin pretențioși, dar pentru standardul minim este obligația noastră să asigurăm sume. De aceea, aici, primul lucru de care suntem interesați e să avem exact numărul de elevi, să știm exact cum organizăm la nivelul unităților școlare, să știm exact unde avem autorizații și unde nu avem autorizații de funcționare și gândiți-vă, încă după 27 de ani de la evenimentele din ’89 noi nu avem o situație și când spun noi, țara aceasta, a tuturor corpurilor de clădire pe care le are sistemul de învățământ. Lucrez la această situație de două luni de zile, să vedem fiecare corp de clădire unde este situat, ce statut are. Alături de inspectorii școlari și colegii mei din sistem exact asta facem. De ce spun asta? Pentru că, coroborat cu ceea ce urmează să construim, trebuie să vedem exact unde investim și unde alocăm resurse suplimentare. Acolo unde avem copii mai mulți, unde perspectiva de a se crea clase mai multe e mai mare, trebuie alocate sume mai multe decât în zone în care știm că în următorii doi-trei ani de zile nu vor mai fi copii și atunci nu are sens să alocăm construcții de școli noi într-un sat, cu tot respectul, în care știm că avem zece copii și în următorii trei ani de zile vor rămâne doi copii. Nu facem o școală nouă de câteva zeci de miliarde, cum era moda poate în anii anteriori, că important era să se construiască, nu conta dacă sunt sau nu sunt copii. De aceea, îi asigur pe acei părinți care plătesc acum aceste sume, că nu le vor mai plăti, dacă vom avea o situație corectă la nivelul întregii țări, nu numai la nivelul unei grădinițe.

AGERPRES: În ultima perioadă au apărut în mass-media situații în care tencuiala a căzut de pe tavanele unor unități școlare, precum și situații de unități de învățământ care necesită lucrări de reabilitare. Aveți o strategie, există o dată limită, termene clare până când să rezolvați această problemă?
Liviu Pop: Strategia de dezvoltare a infrastructurii școlare asta prevede — și alocarea de sume pentru reabilitarea unităților școlare în vederea obținerii autorizațiilor de funcționare. Primul pas. Al doilea — reabilitarea, ca să avem și confortul termic mai bun, termoizolare, schimbare de geamuri, dușumele și toate celelalte, inclusiv instalația electrică, inclusiv instalația sanitară. Ceea ce s-a întâmplat nu avea de unde să știe cineva. Sunt vreo trei-patru cazuri. Dacă avem unități școlare care intră în reabilitare, lucrurile se complică puțin, că se aglomerează (…) ceilalți elevi. Dar în strategie este prevăzut clar și în raportul de activitate, în strategia fiecărui inspectorat școlar, alături de autoritatea locală, asta facem, identificăm, Inspectoratul pentru Situații de Urgență este alături de noi și Inspectoratul de Stat în Construcții, pentru că trebuie luată fiecare unitate în parte și nu e ușor când ai aproape 30.000 de corpuri de clădire în sistemul de învățământ, unele dintre ele, marea lor majoritate construite înainte de ’89, să avem o situație clară a fiecărei clădiri. Dar sumele pe care le-am alocat, și aici vorbesc de peste 6 miliarde de lei, adică 1 miliard și jumătate de euro aproape, sunt alocate aceste sume efectiv pentru construcție și reabilitare de unități școlare și ăștia sunt banii de la Guvern. Evident că sunt și foarte multe autorități locale care vin alături de Guvern pentru a suplimenta aceste sume.

AGERPRES: Violența în mediul școlar rămâne în continuare o problemă a sistemului. Ce măsuri aveți în vedere?
Liviu Pop: Da, avem Strategia de combatere a violenței în instituțiile școlare. Alături de Ministerul de Interne, Ministerul Administrației și Ministerul Dezvoltării Locale, autoritățile locale implementăm această strategie. În unele județe merge foarte bine, în altele merge mai puțin bine. Este nevoie de o colaborare strânsă între administrația locală și unitatea școlară, pentru că noi discutăm de două tipuri de violență sau acțiuni ale elevului — în interiorul unității școlare și în exteriorul unității școlare. Noi ne concentrăm toată energia în zona unității școlare, unde deja sistemele de monitorizare, educația pe care o facem cu elevii și cu părinții acestora, colaborarea cu alte instituții ale statului ne permite să spunem astăzi că aceste cazuri de violență sunt într-o continuă scădere și ăsta este un lucru foarte bun. Ținta noastră este să o înjumătățim în următorii doi ani de zile, dacă nu mă înșeală memoria. Ideal ar fi să nu mai fie niciun act de violență nici între elevi, nici între elevi și profesori și nici chiar între profesori, că sunt situații și de genul acesta în interiorul școlii. Dar degeaba ne concentrăm în interiorul școlii, dacă în exteriorul școlii elevii fac sau profesorii fac sau chiar părinții fac altceva și atunci este nevoie de un efort comun al întregului sistem, nu numai sistemul de educație. Să lăsăm toată problema aceasta a violenței în curtea școlii, pentru că ies elevii din școală și am văzut situații în care se bat în fața școlii sau în drum spre școală. De aceea le-am spus și elevilor. Statutul elevului spune că elev este și în interiorul și în exteriorul școlii, adică de acasă la școală și de la școală acasă tot elev ești. De aici a venit discuția cu semnele distinctive care să ne ajute. Unii au înțeles că noi introducem uniforma școlară. Departe de noi gândul acesta, dar cred că un element distinctiv ar trebui să-l aibă elevul în drum spre școală și de la școală, chiar în interiorul școlii, dacă îl poartă, în așa fel încât oricine din societate să recunoască ‘Da, elevul X de la școala X’, mai ales în comunitățile mici, se duce sau vine de la școală.

AGERPRES: Părinții sunt nemulțumiți de faptul că învățământul nu este predictibil, sunt mereu schimbări. Va deveni predictibil?
Liviu Pop: Ei, acum, au dreptate o parte dintre părinți. Într-adevăr, societatea evoluează, se produce în fiecare an informație egală cu suma informațiilor din anii precedenți. Important este ca școala să te învețe ce și cum să înveți, dar asta ne propunem și noi. Nu poți proiecta la nivelul unui sistem de învățământ național peste 20 de ani ce se va întâmpla, în schimb, ceea ce putem face, și asta facem și prin programul nostru de guvernare, să ai posibilitatea să adaptezi foarte repede sistemul educațional. Dau un exemplu simplu. Am introdus informatica, da? În clasa a V-a. Modular, noi trebuie să putem schimba oricând această programă școlară, să completăm sau să scoatem din ea când se întâmplă ceva în piață, în viața noastră, nu să lăsăm, cum avem acum în unele manuale de geografie, clasele VI-VIII, că România se învecinează cu Iugoslavia — știm că nu mai există — sau că urmează România să intre în Uniunea Europeană, dar noi suntem de zece ani în Uniunea Europeană, adică nu am și asta cu manualele alternative apropo de chestiunea aceasta la situațiile în care doi munți au înălțimi diferite și nu știm din care manual se dă examen la admitere la anumită facultate. Dar, una peste alta, noi asta facem și toate programele școlare pe care le vom scrie pentru învățământul liceal în special, pentru că acolo se concentrează toată lumea. În general, pe primar și gimnazial se acumulează cunoștințe, în învățământul liceal începe o orientare mai clară spre ceea ce vrei să faci în viață. Acolo totul se va concepe modular, în așa fel încât să înlocuim foarte repede modulele, să adaptăm învățământul la piața muncii foarte repede, să-l facem predictibil și să nu fie nevoie de zece ani de zile pentru a rescrie o curriculă și o programă școlară. Asta facem și avem nevoie nu numai de sprijin, avem nevoie de sprijinul nu numai al universităților, ci și al Academiei Române și al tuturor actorilor economici care astăzi lucrează în România.

AGERPRES: Președintele Iohannis a declarat că Legea educației trebuie să înceteze să mai fie un puzzle ale cărui piese se schimbă continuu și a adăugat că începerea noului an școlar i-a luat prin suprindere pe unii. Ați spus recent că ați acorda calificativul șapte învățământului românesc. Ce-i lipsește să fie de zece pe lângă principalul motiv — schimbarea deasă a miniștrilor? De ce credeți că în șase ani sistemul va fi de nota zece?
Liviu Pop: Simplu. Cred că programul nostru de guvernare pe zona de învățământ preuniversitar, dar putem să ne pliem și pe cea de universitar fără nicio problemă, deși acolo lucrurile sunt mai simple, în următorii trei ani prin programul de guvernare putem să-l ducem în zona notei opt, dacă-mi permiteți, pentru că sunt foarte multe lucruri care nu s-au făcut la timp, unele s-au făcut prost și perioada aceea de corectare. Exact ca la grădinărit, pregătești solul, pui planta, dar până la recoltă mai trebuie să se întâmple anumite lucruri. Implementăm programul de guvernare. În următorii trei ani de zile putem să spunem că l-am adus la un opt, dar ca să-l dezvolt către un zece mai am nevoie cel puțin de doi-trei ani de zile și asta pentru că discutăm de cicluri de învățământ. Gândiți-vă că elevii din clasa a V-a vor termina în următorii patru ani de zile învățământul gimnazial (…). Ca să pot spune că am reformat cu adevărat pe acești elevi, am nevoie de minim trei ani de zile în învățământul liceal. De aceea am spus că și pe orientare școlară și pe competențele pe care le dobândesc elevii este nevoie de un timp mult mai lung să nu se intervină în el — unu, în programele școlare, doi, în examenele pe care acești elevi le au, trei, formarea profesorilor. Dacă avem un proiect de patru ani de zile și peste trei ani de zile sau peste un an de zile spunem că nu e bun, trebuie să-l regândim altfel, hai să-l amânăm, hai să nu-l facem, am pierdut și resursă umană. Avem strategia privind infrastructura școlară. Dacă vine alt guvern, altcineva și spune ‘Domnule, nu e bună, trebuie să nu mai construim 2.500 de grădinițe, să construim numai 1.000 sau 10.000, să cheltuim banii’. E o continuitate de fapt în sistem și sunt trei lucruri elementare pe care le știe și președintele României, pentru că este profesor ca mine. Dacă nu avem cadre didactice bine pregătite, programe școlare extraordinare și baza materială nu o să putem avea un sistem de educație performant pentru elevii României și cele trei elemente ca să intre undeva, să fie convergente, este nevoie de trei-șase ani. Ăsta este intervalul pe care în mod optimist îl acord, îl dau sistemului de învățământ.

AGERPRES: România ar putea deveni un reper relevant pe harta globală a educației numai prin centre universitare unite, declara președintele Iohannis. Ce părere aveți despre formarea de trusturi educaționale care să aducă la un loc licee, colegii naționale, universități, colaborare și cu autoritățile locale și cu mediul privat?
Liviu Pop: Da, lucrul acesta se întâmplă și președintele statului este conectat la realitate și asta e un lucru bun. Din ce în ce mai multe universități sunt interesate să facă acest consorțiu universitar terțiar, dacă putem numi așa o colaborare strânsă între universitate și liceu și chiar universități mici au început aceste demersuri. În scurt timp și universitățile mari ca număr de studenți sunt convins că vor ajunge acolo. Nu se poate face peste noapte. Avem șase ani de zile de la modificarea legii educației naționale radical pe zona universitară. Aici Consiliul Național al Rectorilor este principalul actor, pentru că discutăm de rectorii tuturor universităților din România. Ei — și lucrul acesta este prevăzut și în lege — alături de Ministerul Educației Naționale trebuie să contribuie la această creare de învățământ superior de performanță și nu se poate dacă nu avem o resursă, o pepinieră, învățământul preuniversitar, nu vom putea avea nici în învățământul universitar calitate. Cum am și spus universitarilor, în primul rând ei trebuie să pregătească și resursa umană pentru preuniversitar. Dacă universitățile ne vor da profesori foarte buni pentru învățământul preuniversitar cu siguranță și elevii vor fi și mai buni. Evident, și noi trebuie pentru învățământul preuniversitar să alocăm resurse și financiare și de altă natură, în așa fel încât să fie atractivă meseria de dascăl în România și aici cred că proiectul de țară pe care îl gândim cu toții este să avem o educație de calitate. Avem nevoie de resursă umană de calitate, pentru că am văzut, elevi, studenți avem foarte mulți sclipitori unii dintre ei, avem rezultate internaționale foarte bune la olimpiade, la concursuri, e foarte important să ducem în media, să-i aducem din spate și pe cei care nu au poate acces la educație astăzi și o educație de calitate este până la urmă obligația fiecăruia. Că este la Guvern sau în zona prezidențială, trebuie să se implice pentru acest lucru și asta o facem prin programul de guvernare și mă bucur că președinte statului a lecturat atent programul de guvernare.

AGERPRES: Ce alte măsuri aveți în vedere în sistemul educațional?
Liviu Pop: Să reușim să implementăm programul de guvernare, nu mai trebuie să facem absolut nimic și invit pe toți cei care ne critică distructiv, cei care ne critică constructiv e foarte bine, dar cei care ne critică distructiv să se uite la tot capitolul de educație și nu numai. Despre elevi se vorbește încă în patru-cinci locuri în programul de guvernare și la Ministerul Turismului și la Ministerul Tineretului și la Ministerul Economiei. Avem nevoie de o perioadă de implementare a programului de guvernare. Într-adevăr, sunt unele întârzieri pe care le recuperăm. Nu vom reuși să vedem la capacitate maximă aceste rezultate decât după doi ani de zile, dacă mă întrebați pe mine, pe zona de educație, să se vadă cu adevărat ce s-a făcut în acest sistem, pentru că nouă ne trebuie cel puțin un an de zile să pregătim. Degeaba noi facem acum, dau un exemplu: o să lansăm licitația între autori de manuale. Efectiv se vor vedea rezultatele undeva în iunie-iulie-august anul viitor, nu peste noapte. Evident, rezultatele la testele internaționale, rezultatele la examenul de bacalaureat, la admitere nu se vor vedea peste noapte. E nevoie de timp, dar trebuie să avem încredere în sistem și am încredere în profesorii din sistem, în profesorii de calitate din sistem, de aceea în toate acțiunile pe care le-am gândit în baza programului de guvernare pionul principal este profesorul din sistemul de învățământ preuniversitar în care trebuie să investim mai multă încredere.

AGERPRES: De câte ori a fost vorba despre remanieri, numele dumneavoastră a fost printre numele vehiculate. Cum explicați acest lucru. Vă reproșați ceva în activitatea dumneavoastră? Partidul v-a reproșat ceva?
Liviu Pop: Nu știu cine mă propune pe lista de remanieri sau pe anumite liste. Nu m-am născut ministru și nu sunt pe persoană fizică în Guvernul României. De aceea nu am ținut niciodată la această funcție. Țin însă foarte mult la programul de guvernare. Am contribuit la acest program de guvernare pe zona de educație, am scris, am muncit alături de colegii mei zile și nopți. Am avut sprijinul președintelui partidului, al colegilor din partid vizavi de măsurile curajoase din programul de guvernare. Știu însă că cel mai mare deranj pe care l-am făcut este cel legat de auxiliare. Știu că baronii manualelor, evazioniștii — nu cei care sunt de bună-credință, sunt edituri de bună-credință și nu vreau să-i pun la pachet — au fost foarte deranjați. Cât au reușit ei să impună în mass-media, în opinia publică, ideea de remaniere e problema lor. Eu le-am spus-o voalat că rezist pe acest subiect și insist să nu-și irosească energia aici. Dacă și-ar duce energia asta negativă, ar schimba-o un pic pozitivă să creeze alternative educaționale fiscalizate, verificate de Ministerul Educației, ar fi mult mai bine pentru sistemul de educație, iar vestea bună este că și dacă Liviu Pop pleacă de aici programul de guvernare continuă și atunci stau puțin mai relaxat. Dacă mâine nu mai sunt ministru, nu am nicio problemă. Sunt convins că acel ministru care va veni după mine va face și mai bine ceea ce am făcut eu, dar cu siguranță am dus în cele patru-cinci luni de mandat, cât am stat aici, am dus programul de guvernare la îndeplinire și asta cred că o face fiecare coleg de-al nostru din Guvern. Nu am emoții din punctul acesta de vedere și toate deciziile pe care le-am luat știu că au adus un plusvaloare sistemului de învățământ și asta e foarte important. Elevii din România, profesorii au de câștigat din măsurile pe care le-am luat, indiferent cât de multe valuri au încercat să facă unii în sistem. Linia pe care am pus sistemul de educație, în baza unui program de guvernare — dacă cineva ia programul de guvernare și se uită, îl lecturează, va vedea că nu am luat nicio măsură împotriva programului de guvernare. Sunt pliate pe programul de guvernare și efectiv efectele se vor vedea în timp — unele într-un timp foarte scurt, altele într-un timp mai lung.

AGERPRES

ARTICOLE ASEMANATOARE

comments

comments