23 de noi situri din România devin arii naturale protejate în cadrul rețelei ecologice europene Natura 2000 și sunt declarate arii de protecție specială avifaunistică, stabilește o hotărâre adoptată de guvern.
Declararea de noi arii de protecţie specială avifaunistică va contribui, în principal, la conservarea speciilor de păsări de interes comunitar, dar va da și factorilor interesați posibilitatea să administreze aceste arii și să acceseze fonduri pentru România din bugetul UE.
De asemenea, prin includerea acestor zone în reţeaua europeană de arii protejate Natura 2000, se estimează că suprafaţa acoperită de ariile de protecţie specială avifaunistică va fi în concordanţă cu suprafaţa ariilor de importanţă avifaunistică (IBA), recunoscute de către BirdLife International şi totodată de către CE.
Actul normativ adoptat răspunde și necesităţilor urgente şi de mare interes în domeniul conservării naturii, de actualizare a reţelei Natura 2000 în România, asumată de ţara noastră prin semnarea Tratatului de aderare la UE.
Nu în ultimul rând, se asigură conformarea României la cerințele țintei 1 din Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea 2020, respectiv finalizarea desemnării siturilor Natura 2000.
Formularele standard ale ariilor de protecţie specială avifaunistică nou desemnate au fost avizate favorabil de către Academia Română – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, ca for ştiinţific responsabil în acest domeniu, ariile de protecţie specială avifaunistică şi informaţiile aferente întrunind condiţiile pentru a fi transmise Comisiei Europene.
Lista noilor arii de protecție special avifaunistică cuprinde: Acumulările Sârca – Podu Iloaiei, Ciobănița-Osmancea, Coridorul Ialomiței, Defileul Crișului Alb, Galicea Mare- Băilești, Goicea-Măceșu de Sus, Iazul Mare – Stăuceni – Drăcșani, Mlaștina Iezerul Dorohoi, Lacul Ciurbești-Fânațele Bârca, Lacurile din jurul Mascurei, Lunca Buzăului, Lunca Mijlocie a Argeșului, Mânjești, Pădurea Floreanu – Frumușica – Ciurea, Pescăria Nădlac, Piatra Craiului, Plopeni-Chirnogeni, Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gârbăvăţului, Râul Prut, Tinovul Apa Lină – Honcsok, Valea Elanului, Valea Izei și Dealul Solovan, Valea Râului Negru.
În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii adoptate astăzi, limitele ariilor de protecție specială avifaunistică nou instituite vor putea fi vizualizate prin intermediul servicilor de căutare ale geoportalului INSPIRE al Comisiei Europene, la adresa: http://inspire-geoportal.ec.europa.eu/discovery – vizualizare/descărcare a setului de date ”ariile naturale protejate din România.”
România adăposteşte cele mai valoroase ecosisteme din Europa pe aproximativ 1,6 milioane de hectare (rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale, parcuri naţionale, parcuri naturale, monumente ale naturii), la care se adaugă Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, cu cele 580.000 de hectare.
Ariile naturale protejate înfiinţate în România, inclusiv siturile Natura 2000 – arii naturale protejate de interes European – reprezintă 23% din suprafaţa ţării, iar din acest areal pădurile reprezintă 45% din fondul forestier naţional. Parcurile naţionale şi naturale (fără Delta Dunării) reprezintă doar 5% din suprafaţa României.
Conform datelor publicate la sfârşitul lunii ianuarie 2016 de Societatea Ornitologică Română (SOR), România deţinea, la nivelul anului 2015, un număr de 1.486 de arii naturale protejate, în creştere cu 156,6% faţă de anul de referinţă 1990. Statistica prezentată cu ocazia împlinirii a 25 de ani de mediu indică faptul că, la sfârşitul anului trecut, pe plan naţional existau 13 parcuri naţionale şi 15 parcuri naturale. De asemenea, Reţeaua Natura 2000 din România cuprindea 383 de Situri de Importanţă Comunitară (SCI), respectiv 148 de Situri de Protecţie Avifaunistică (SPA).
În Uniunea Europeană, Natura 2000 acoperă 18% din suprafaţa terestră şi 4% din cea a mărilor, fiind cea mai mare reţea de arii protejate din lume, cu 1,039 milioane de kilometri pătraţi.
Leave a Reply