România are parte de creștere economică încă din 2011, dar sumele de bani nu cresc concomitent cu creșterea PIB-ului. Rata anuală a inflaţiei e în jur de 1% iar creditul de consum ia avans, deşi cu frâna de mână trasă, este de părere Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, notează Ziarul Financiar.
Activitatea bancară se mişcă şi ea… nu numai către poziţiile dominante ale economiei, ci şi spre populaţie.
Stilul de viață de zi cu zi îi va obliga pe cei mai mulţi să-şi restrângă drastic cheltuielile. De asemenea, va fi nevoie şi de o nouă tablă de valori, care să pună într-o altă ecuaţie, mai apropiată de cerinţele eficienţei, proprietatea, munca, producţia, venitul şi consumul.
Drumul către această nouă tablă de valori a început cu macrostabilizarea, susține consilierul guvernatorului BNR.
Ca să fie aduse în limite adecvate inflaţia, banii, cursul valutar, deficitele, împrumutul public, dobânzile.
Acum, după ani îndelungaţi de strădanii, sunt îndeplinite nu doar cele cinci criterii de convergenţă nominală pentru euroaria, ci şi cele din tabloul de bord european.
Normal era însă ca, imediat, să avanseze şi microstabilizarea: oxigenarea companiilor care suflă greu. Cu deosebire cele de stat.
Noii răsfăţaţi ai istoriei sunt managerii. Dar nu puţini dintre ei ţipă mai tare decât Napoleon că au nevoie de bani. Departe de a-şi fi pierdut rolul de “nerv al războiului”, piaţa banilor a devenit însă – prin excelenţă – “nervul economiei”.
Mai e nevoie de companii stabilizate, care să-şi fi încheiat liberalizările, privatizările, restructurările, să-şi fi asigurat funcţionalitatea şi un grad înalt de competitivitate. Altfel, bunăstarea rămâne o vorbă în vânt, conchide acesta.
