În cadrul Colegiului Prefectural care a a vut loc joi, la Palatul Administrativ Suceava, dir. ex. al Agenţiei pentru Protecţia mediului Suceava, Vasile Oşean, a prezentat o informare referitoare la starea mediului în judeţ, în 2014.
Iată conţinutul raportului:
“1. AER
În anul 2014 evaluarea calităţii aerului pe teritoriul judeţului Suceava prin monitorizare continuă, conform Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, s-a realizat prin intermediul a 3 din cele 4 staţii automate de monitorizare aparţinând Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA) amplasate în judeţ: staţia de fond urban SV1 din mun.Suceava (Colegiul Naţional Mihai Eminescu); Staţia de tip trafic SV3 din oraşul Siret (str. Alexandru cel Bun de pe E85, care străbate oraşul spre / dinspre Vama Siret); staţia de fond regional EM-3, din comuna Poiana Stampei (în vecinătatea staţiei meteorologice a ANM), care face parte din programul european de Monitorizare şi Evaluare a calităţii aerului (EMEP), din cadrul Convenţiei privind poluarea transfrontalieră a aerului pe distanţe lungi – una din cele 3 din România.
Rezultatele monitorizării calităţii aerului în 2014 au indicat o calitate corespunzătoare a aerului la toţi indicatorii monitorizaţi, nefiind înregistrate depăşiri ale valorilor limită (orare, zilnice, anuale, după caz), a valorilor ţintă, a pragurilor de informare şi de alertă reglementate de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.
Rezultatele monitorizării sunt puse la dispoziţia publicului atât prin intermediul panoului electronic de afişaj din zona centrală a municipiului Suceava şi a celui din sediul APM, cât şi pe site-ul APM Suceava, prin publicarea de buletine zilnice, informări lunare şi rapoarte anuale.
O parte din echipamentele de monitorizare au fost defecte ori s-au defectat pe parcursul anului trecut, ca şi în anii anteriori, lipsa fondurilor alocate cu această destinaţie spunându-şi cuvântul, în timp. La finele anului 2014 însă, ANPM a aprobat şi transmis liste cu piese de schimb şi consumabile destinate staţiilor din judeţ şi a alocat fonduri în acest sens, dar doar partial în 2014, restul urmând a se aloca în bugetul pe acest an.
Ca urmare, o bună parte din echipamente au putut fi reechipate cu componentele achiziţionate şi repuse în funcţiune, dar altele încă sunt neutilizabile (lipsesc diverse piese de schimb, componente electronice defecte), de aceea staţia SV2 nu a putut fi încă repornită, toate aparatele repuse în funcţiune, indiferent de provenienţă, fiind prioritar montate în cele 3 staţii funcţionale.
APM Suceava a realizat totodată inventarierea anuală a emisiilor de poluanţi în aer la nivelul judeţului, cu sprijinul operatorilor economici, primăriilor, altor instituţii deţinătoare de date, prin intermediul aplicaţiei electronice naţionale din cadrul Sistemului Integrat de Mediu (SIM), care au introdus datele direct în aplicaţie, personalul APM Suceava asigurând verificarea şi validarea lor. Rezultatele vor sta la baza raportărilor naţionale privind emisiile de poluanţi către organismele internaţionale din care România este parte, precum şi la baza evaluării calităţii aerului prin modelare matematică pe întreg teritoriul naţional, inclusiv în zonele locuite neacoperite de staţiile din RNMCA.
Operatorii economici care au obligaţii de automonitorizare emisii au transmis la APM Suceava rapoartele cu rezultatele măsurătorilor, continue ori discontinue, după caz, cu frecvenţa şi la termenele solicitate. Rezultatele nu au indicat depăşiri ale VLE în anul 2014 la niciunul din operatori.
2.APE
Activitatea de monitorizare a calităţii apelor este realizată de SGA Suceava şi se desfăşoară în cadrul Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor din România.
În cursul anului 2014, SGA Suceava a monitorizat 22 de secţiuni pe 9 cursuri de apă de suprafaţă, 9 secţiuni aferente celor 5 lacuri, 36 foraje din reţeaua naţională hidrogeologică şi 99 de surse de impurificare, din care 25 sunt staţii de sortare.
Evaluarea calităţii apelor de suprafaţă a fost efectuată conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CEE, al cărui obiectiv central este acela de a obţine o „stare ecologică bună” pentru toate corpurile de apă până în anul 2015. Secţiunile monitorizate care nu au atins, în 2014, starea ecologică „bună” sunt: Suceava la Tişăuţi, Bistriţa la Barnar, Şomuzu Mare-Dolheşti şi Pozen-Satu Mare. Una din principalele cauze ce au condus la starea ecologică moderată a acestor secţiuni o reprezintă aportul de ape uzate menajere şi industriale provenite de la staţiile de epurare. Faţă de anii anteriori nu s-au înregistrat aspecte de înrăutăţire a calităţii apelor.
În anul 2014, în reţeaua hidrografică administrată de SGA Suceava a fost evacuat un volum de 23,16 mil. mc/an, mai mare faţă de anul 2013, când s-au epurat 22,46 mil.mc/an, datorită creşterii nr. de agenţi economici monitorizaţi. În anul 2014, comparativ cu 2013, s-a epurat corespunzător un volum mai mare de ape uzate, ca urmare a realizării unor staţii de epurare noi şi a retehnologizării unora existente (10,245 mil mc în 2014 faţă de 4,059 mil mc în 2013). La staţiile de epurare care nu au o funcţionare corespunzătoare, s-a constatat depăşirea limitelor autorizate la unul sau mai mulţi indicatori, sistematic sau în anumite perioade din an.
3. RADIOACTIVITATEA MEDIULUI
În anul 2014, S.S.R.M. Suceava a derulat programul standard de supraveghere a radioactivităţii mediului, aprobat prin OM 1978/2010, efectuând prelevări de probe şi măsurători ale activităţii beta globale pentru factorii de mediu: aer (aerosoli, depuneri), apă de suprafaţă şi freatică, sol necultivat, vegetaţie spontană, calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali Radon şi Toron, cât şi monitorizarea dozelor gamma absorbite în aer, valori orare, inclusiv prin intermediul staţiei automate de monitorizare doză gamma din aer de la sediul APM Suceava. Rezultatele s-au încadrat sub limitele de atenţionare reglementate de OM 1978/2010 la aerosoli, depuneri, apă brută şi debitul dozei gamma absorbite în aer.
Valorile măsurate la probe de sol necultivat şi de vegetaţie spontană (iarbă) din punctul Sediu A.P.M. Suceava au variat în limite normale faţă de anii anteriori (nu sunt reglementate valori limită pentru activitatea beta globală a acestor factori de mediu.)
S.S.R.M. Suceava a desfăşurat totodată şi Programul special de supraveghere a radioactivităţii mediului în zonele cu fondul natural modificat antropic, aprobat de ANPM, în cadrul căruia au fost investigate zonele miniere Crucea şi Botuşana, zona Argestru, unde se află Staţia Tehnică de încărcare-transport C.F. minereu uranifer, zona CET Suceava – halda de zgură şi cenuşă. S-au prelevat şi s-au măsurat activităţile beta şi alfa globale la probe de apă de suprafaţă, apă freatică, sol necultivat şi vegetaţie spontană din zonele de impact şi comunele limitrofe activităţilor miniere.
Măsurătorile s-au încadrat sub valoarea limitelor de atenţionare reglementate de OM 1978/2010 la ape brute, sub cele din legea apei potabile la apa freatică şi respectiv au fost mai mari, dar de acelaşi ordin de mărime cu cele din mun. Suceava (considerate ca probe martor) la sol şi vegetaţie, similar anilor anteriori.
4. NIVEL DE ZGOMOT URBAN
Măsurătorile nivelului de zgomot echivalent s-au efectuat cu frecvenţă trimestrială într-un număr total de 28 de puncte de monitorizare din localităţile: Suceava, Fălticeni, Siret, Rădăuţi, Vatra Dornei, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc.
Din cele 116 măsurători de monitorizare efectuate în anul 2014, 14 au indicat unele depăşiri faţă de limita admisă conform STAS 10009/88, datorită în principal traficului rutier:
– străzi de categoria II de legătură – 5 depăşiri (3 în Suceava, pe str. Ştefan cel mare, zona Tribunal, 1 la Gura Humorului pe str. M. Kogălniceanu, 1 la Rădăuţi – Intersecţie centru, cca. 100 înaintea semaforului);
– străzi de categoria III de colectare – 8 depăşiri (4 pe str. Dornelor din Vatra Dornei, 4 pe Calea Unirii;
– parcuri, zone de recreere: 1 depăşire (în parcul central din mun. Câmpulung Moldovenesc).
5. BIODIVERSITATE
Pe teritoriul jud. Suceava există 29 de arii naturale protejate de interes naţional (rezervaţii botanice, rezervaţii forestiere, rezervaţii geologice, rezervaţii paleontologice, o rezervaţie ştiinţifică) și Parcul Naţional Călimani cu o suprafață totală de 24.041 ha, din care doar 10.700 ha se regăsește pe teritoriul județului.
În ceea ce priveşte ariile naturale protejate de interes comunitar, pe teritoriul jud. Suceava există 6 arii de protecţie avifaunistică (SPA) şi 23 situri de importanţă comunitară (SCI). Ca și arie naturală protejată de interes internațional amintim Tinovul Mare Poiana Stampei, a cărui recunoașterea internațională a fost obținută odată cu aderarea la Convenția privind Zonele Umede (Ramsar, 1971) în anul 2011.
Ariile naturale protejate de pe teritoriul județului sunt într-o stare bună de conservare, o parte din ele fiind preluate în custodie (majoritatea de către Direcția Silvică Suceava), cu obligativitatea întocmirii și implementării planului de management. APM Suceava deține custodia a două arii naturale protejate Fânețele seculare Ponoare și Fânețele seculare Frumoasa, pentru care s-au finalizat planurile de management. În prezent urmează a fi emis Ordinul MMAP de aprobare a acestora.
6. SOL, SUBSOL
O mare problemă o ridică în continuare situaţia iazurilor de decantare în care este depozitat sterilul uzinal provenit de la fostele unităţi de preparaţie minieră. Astfel:
♦Iazurile de decantare Tărnicioara, Valea Străjii, Ostra A,B,C, Poarta Veche, care au deservit Uzina de Preparare Tarniţa, precum şi Iazurile de decantare Dealu Negru şi Pârâul Cailor, care au deservit Uzina de Preparare minereu cuprifer Fundu Moldovei. Având în vedere riscul ridicat pentru securitatea şi sănătatea comunităţilor din avalul depozitelor de steril uzinal de la Tarniţa şi a celor din Fundu Moldovei (iazul de decantare Dealu Negru se află în zona rezidenţială a localităţii Fundui Moldovei, pe malul râului Moldova) precum şi pentru calitatea mediului natural, este necesar a se finaliza lucrările de punere în siguranţă/ ecologizare a iazului de decantare Tărnicioara şi demararea lucrărilor la celelalte iazuri. Pentru UP Fundu Moldovei a fost emis HG 1846/2004 pentru sistarea activităţii. APM Suceava a emis Acordul de mediu nr. 2/ 2007 pentru “Închiderea şi ecologizarea minei Dealu Negru inferior”. Prin HG nr.1086/3.12.2014 privind modificarea HG nr. 1034/ 2010 pentru aprobarea finanţării din Fondul pentru mediu a lucrărilor de închidere a iazurilor de decantare din sectorul minier, se alocă suma de 19.390.000 lei de la Fondul pentru mediu şi 7.634.555, de la Bugetul de stat pentru lucrări de punere în siguranţă a celor două depozite, cu termen de demarare a lucrărilor luna martie 2015. Nu s-a iniţiat nici o lucrare.
♦ Iazul de decantare Dumitrelu, care a deservit Uzina de Preparare Sulf Tehnic Călimani. Deşi s-au executat lucrări de punere în siguranţă-ecologizare (activitatea de închidere şi ecologizare a perimetrului minier Negoiu Românesc – Pietricelu Călimani se execută – cu mari perioade de întrerupere – din anul 2008 până în prezent), se pune problema depozitării şlamului ce va rezulta de la staţia de epurare, dacă se decide construcţia ei (cca. 100 tone/zi).
7. GESTIUNEA DEŞEURILOR ŞI CHIMICALE
Autorităţile administraţiei publice locale, responsabile cu managementul deşeurilor municipale şi asigurarea implementării obligaţiilor asumate de România prin Tratatul de Aderare la UE, se confruntă cu o sarcină dificilă cauzată în principal de lipsa unei alternative viabile de eliminare a deşeurilor, deoarece depozitele zonale Moara și Pojorâta nu sunt încă funcționale.
În prezent deșeurile sunt stocate temporar pe 5 spații de stocare autorizate, iar după punerea în funcțiune a noului sistem, deșeurile din spațiile temporare vor fi relocate în noile depozite şi zonele respective ecologizate. Aceste operații vor antrena costuri foarte mari din bugetele locale.
Deși s-a comunicat în scris Consiliului Județean Suceava necesitatea urgentării punerii în funcțiune a depozitului Moara și a solicitării din timp a autorizației integrate de mediu (având în vedere faptul că procesul emiterii acesteia este de durată și că autorizația se poate transfera ulterior către operatorul care va câștiga licitația), nu s-a primit încă nici un răspuns.
Îndeplinirea ţintelor naţionale de valorificare şi reciclare este strict condiţionată de implementarea colectării selective a deşeurilor, care încă nu este foarte eficientă. În prezent nici fracţiunea biodegradabilă din deşeurile municipale nu este colectată selectiv în vederea compostării, containerele pentru compostarea individuală în mediul rural urmând a fi distribuite la punerea în funcţiune a proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”.”
