Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice a inițiat ultima etapă a Campaniei de informare și conștientizare a Proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” – Seminariile de educație ecologică pentru copii.
Obiectivul principal al seminariilor constă în informarea corectă a copiilor în ceea ce privește problemele legate de igienă și consumul de apă. De asemenea, se va încerca instruirea copiilor și crearea unei atitudini pozitive în relația lor cu mediul înconjurător.
Seminariile de educație ecologică vor fi susținute de cadrele didactice care au participat la Seminarul de Formare de Formatori, organizat în primăvară acestui an, sub supravegherea reprezentanților Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice.
Evenimentele se vor organiza în grădinițe si școli din cele 87 comune incluse in proiect. Astfel, cele 3 grupe de copii, preșcolari, ciclul primar și cel gimnazial vor primi informații despre importanţa apei pentru mediul înconjurător şi sănătatea omului.
Prima etapă (10 octombrie – 01 noiembrie) cuprinde comunele din județele: Dâmbovița, Ilfov, Călărași, Ialomița, Suceava, Iași, Buzău, Satu-Mare, Bihor, Maramureș, Brașov, Prahova, Mehedinți, Dolj, Olt, Cluj, Bistrița Năsăud.
Traseul seminariilor locale cuprinde 6 localităţi sucevene: Cajvana (14 octombrie), Gura Humorului (15 octombrie), Gălăneşti (16 octombrie), Vicovu de Sus (17 octombrie), Frasin (18 octombrie) şi Todireşti (21 octombrie).
Prin aceste acțiuni se dorește îmbunătățirea practicilor și comportamentelor individuale, de familie și instituționale în zonele rurale din România (în special în comunele desemnate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrați), în ceea ce privește gestionarea gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere, precum și combaterea poluării cu nutrienți a apelor și solului și crearea premizelor pentru o agricultură durabilă.
Cea mai importantă sursă de intoxicare cu nitraţi şi nitriţi o reprezintă apa din fântâni. În majoritatea comunelor şi satelor din România, apa din fântână este poluată cu această substanţă provenită din depozitarea haotică a gunoiului de grajd şi a latrinelor neimpermeabilizate din gospodăriile oamenilor.
În România, peste 1.900 de localităţi sunt vulnerabile la poluarea cu nitraţi.
Cantităţile peste limitele admise, a nitraţilor în apa de băut, conduc la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. Afecţiunea se numeşte methemoglobinemie, sau “boala albastră” şi este deosebit de periculoasă pentru sugari, putând provoca moartea. În plus, nitraţii din apă pot provoca avorturi spontane sau infertilitate masculină.
Limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană.
Pe termen lung, obiectivul acestei campanii este îmbunătăţirea calităţii vieţii prin practicarea agriculturii ecologice, împădurirea terenurilor improprii agriculturii şi crearea de perdele forestiere de protecţie.
Aceste măsuri elimină riscul îmbolnăvirii cauzate de consumul de apă contaminată şi promovează utilizarea eficientă a gunoiului de grajd care, în acest mod, nu va mai fi un factor poluant.
Leave a Reply