full screen background image

Mănăstirea Dragomirna nu poate fi inclusă în patrimoniul mondial UNESCO

manastirea-dragomirna_0     Ieri, 8 septembrie, senatorul Gheorghe Flutur, președintele Partidului Democrat Liberal Suceava,  aflat la inaugurarea unui cămin cultural în comuna Mitocul Dragomirnei, a declarat că Mănăstirea Dragomirna ar trebui să fie inclusă în patrimoniul mondial UNESCO precum s-a procedat și în cazul Mănăstirii Sucevița, aceasta din urmă fiind inclusă în lista UNESCO în vara anului 2010.

Departamentul de Comunicare Publică al Consiliului Județean Suceava îi răspunde lui Flutur prin următorul comunicat de presă:

“În prezent, monumentele istorice românești din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO sunt reprezentate de către cele opt biserici din Județul Suceava, înscrise în 1993, Cod 598, după cum urmează:

– Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din satul Arbore

– Biserica Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Gheorghe a fostei Mănăstiri Humor

– Biserica Buna Vestire a Mănăstirii Moldoviţa

– Biserica Sfânta Cruce din Pătrăuţi

– Biserica Sfântul Gheorghe din Suceava

– Biserica Sfântul Gheorghe a fostei Mănăstiri Voroneţ

– Biserica Învierea Domnului  din Sucevița

Motivația includerii acestor biserici în circuitul UNESCO este dată de unicitatea ansamblurilor de picturi murale exterioare, particularizate prin întinderea lor pe întreaga suprafaţă a turlei şi a zidurilor.

Prin intermediul acestui comunicat de presă dorim să îi reamintim Senatorului PDL, domnului Gheorghe Flutur, criteriile în baza cărora o biserică poate fi inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Conform Comisiei Naționale a României pentru UNESCO (1993) bisericile din circuitul UNESCO trebuie aibă toate fațadele acoperite de picturi exterioare astfel încât să  întruchipeze un fenomen artistic unic și omogen, direct inspirat de artă bizantină.

De asemenea fiecare biserică din circuitul UNESCO trebuie să aibă fațadele exterioare complet acoperite cu picturi care sunt un exemplu iminent  al unui tip de construcție biserici și decor adoptate în Moldova, care ilustrează contextul cultural și religios din Balcani din secolul al 15-lea la secolului al 16-lea.

Mănăstirea Dragomirna nu deține fațade acoperite cu picturi, însă este un monument decorat cu elemente sculpturale exterioare impresionante.”

comments

comments




Leave a Reply

avatar