full screen background image

Auto-gospodărire la asociaţiile de proprietari

maturat     Asociaţiilor de proprietari din municipiul Suceava li se recomandă să se auto-gospodărească.

Recomandarea este făcută de către primarul Ion Lungu, care arată că, deşi noţiunea de auto-gospodărire duce cu gândul la epoca comunistă,  aceasta revine în actualitate, din moment ce Primăria nu mai are finduri îndestulătoare şi personal suficient.

Primul gospodar al urbei reşedinţă de judeţ a remarcat că, în timp ce unele dintre asociaţii s-au dotat cu unelte şi mijloace de întreţinere a spaţiilor verzi, altele se mulţumesc doar să vină la sediul executivului şi să facă reclamaţii.

“Problema numărul unu este de a mătura străzile şi ridica deşeurile de la buncăre. Iar în ceea ce priveşte spaţiile verzi, ar trebui să se implice mai mult şi să se auto-gospodărească şi fiecare asociaţie de proprietari în parte”, a spus edilul şef.

Lungu susţine că, în măsura în care sucevenii nu-şi achită taxa de salubritate, Primăria nu poate avea forţa financiară necesară pentru a susţine activităţile amintite, mai ales în condiţiile în care locuitorii Sucevei plătesc cea mai mică contribuţie pentru curăţenia oraşului, din ţară.

Astfel, după ce, la începutul anului, s-a procedat la o diminuare cu 25%, taxa de ecologizare este de 3 lei pe lună şi persoană, micşorarea contribuţiei în cauză făcând, în buget, o “gaură” de 1 milion de lei.

Chiar şi în circumstanţele precizate, locuitorii municipiului Suceava nu-şi fac datoria de contribuabili, restanţele la bugetul serviciului de salubritate fiind de 2,5 milioane de lei.

Ion Lungu a precizat că, în anii din urmă, în activităţile respective, pe lângă firma Rosal Bucureşti, o implicare mai mare o aveau şi muncitorii Direcţiei Domeniului Public. Din păcate însă, din cauza salariilor mici, la limita celui minim pe economie, mulţi dintre aceştia şi-au abandonat locul de muncă.

“Astăzi, la Domeniul Public mai avem 100 de salariaţi, din cei 300, câţi erau în 2004, când am fost ales primarul municipiului Suceava. Ceilalţi au abandonat, având salariile mici. Mulţi făceau naveta de la ţară, iar din cauza abonamentului pentru navetă şi banilor pentru hrana din fiecare zi de muncă, nu se mai alegeau, probabil, cu nimic”,  a explicat Ion Lungu.

comments

comments




Leave a Reply

avatar