Doza de educaţie (DDE) – Zilele trecute am călătorit cu cineva și, cum se întâmplă adesea în drumurile mai lungi, discuția a ajuns la copii.

La un moment dat, omul de lângă mine a început să vorbească despre învățătoarea fiicei sale. Nu despre note. Nu despre concursuri. Nu despre performanțe spectaculoase.

Despre o femeie care i-a schimbat copilului viața.

Fetița era timidă, nesigură, mergea la școală cu teamă și fără bucurie. Apoi familia a schimbat școala. Și a schimbat învățătoarea.

„A înviat”, mi-a spus simplu.

Săptămâna trecută a terminat clasa a V-a și încă vorbește cu dragoste despre acea învățătoare. Încă o caută cu privirea la festivități. Încă îi pronunță numele cu zâmbetul acela pe care doar copiii îl au când vorbesc despre oamenii care le-au făcut bine.

Și m-am gândit cât de puține profesii poartă o responsabilitate atât de mare.

Pentru că învățătorii nu predau doar litere și cifre. Ei sunt, de multe ori, primii adulți din afara familiei care îi arată unui copil cine ar putea deveni.
Un cuvânt spus la momentul potrivit poate construi încredere pentru ani întregi. O etichetă pusă greșit poate răni la fel de mult.

Acesta este și reversul medaliei despre care vorbim mai rar.

Așa cum există învățători care aprind lumini, există și situații în care un copil ajunge să creadă că nu este suficient de bun, deștept sau valoros. Iar urmele rămân uneori mult după ce catalogul s-a închis.

De aceea, astăzi, de Ziua Învățătorului, cred că merită să ne amintim nu doar cât de frumoasă este această profesie, ci și cât de importantă.
Pentru că un învățător nu lucrează cu lecții. Lucrează cu oameni aflați la început de drum.

Iar peste ani, copiii nu își vor aminti toate exercițiile, toate dictările sau toate fișele de lucru. Dar își vor aminti foarte bine cum s-au simțit în acea clasă. Dacă s-au simțit văzuți. Dacă s-au simțit în siguranță. Dacă cineva a crezut în ei înainte să învețe să creadă singuri.

Și poate că aceasta este adevărata măsură a unui învățător bun: nu câți elevi a avut, ci câți copii au plecat din clasa lui sau a ei puțin mai curajoși decât au intrat.

prof. Maria Adriana Nichitean