Doza de educaţie (DDE) – E 15 ianuarie și zic să vorbim despre o temă care ne răscolește de fiecare dată când vine vorba de „cultura generală” din zilele noastre: lipsa apetitului pentru lectură. Astăzi în umbra marelui Eminescu.
E adevărat că a trecut vremea în care Mihai Eminescu scria poezii care îi făceau pe unii să se piardă în contemplări adânci sau să citească din cărți la 2 dimineața. Astăzi cam toți suntem prea ocupați să derulăm TikTok-ul și Instagramul, să verificăm mesajele din grupul de WhatsApp sau în cel mai bun caz să citim titlurile din ziarele online, tot până la 2 dimineața.
E drept că n-am ajuns încă la nivelul în care să fim prea mulți aproape analfabeți, dar cu siguranță cei mai mulți am învățat să trăim cu ideea că „nu am timp” pentru lectură. Habar n-am dacă o fi problema timpului sau a felului în care ne stabilim prioritățile, dar cert este că nu mai citim de prin cărți prea mult. Iar prioritatea numărul unu pare să fie scroll-ul infinit de pe Instagram și clipurile de 7 secunde care ne dau dopamină.
Dacă ar fi să dau un exemplu la îndemână din existența mea, aș putea spune că n-am întâlnit de ani buni vreun elev care să se oprească din cititul „Luceafărului” preț de câteva secunde pentru a exclama „Asta e o capodoperă! Sunt atât de inspirat!”… în schimb am întâlnit câteva zeci care, preț tot de câteva secunde, dau „like” la vreo poză cu pisici sau la vreun banc fără perdea, adăugând un comentariu plin de emoticoane ce înlocuiesc cuvintele.
Și totuși, zic să nu fim foarte critici. La urma urmei și Eminescu, și ceilalți mari scriitori ai vremii lui s-au lovit de aceleași „probleme contemporane”, chiar dacă într-o măsură mult mai mică, într-o vreme în care tehnologia nu era la fel de avansată ca azi, dar, probabil, distractibilitatea era cauzată de alte priorități. Cu toate acestea, poeziile sale au supraviețuit decadelor… Poate vor supraviețui și emoticoanele vreo câteva decade de ani, dovezi ale apetitului nostru de a scrie și mai ales de a citi.
Închei cu o provocare: ce-ar fi ca, măcar o dată pe săptămână, să punem telefonul jos și să răsfoim o carte? Poate una scrisă de Eminescu sau poate o carte despre el.
Ambele ar putea să vină la pachet și cu o lecție despre viață și iubire. Și poate citind-o, am învăța să ne iubim mai mult, stabilind priorități ce să ne ajute să fim mai fericiți decât ieri.
prof. Maria Adriana Nichitean