Iată-ne la finele primei săptămâni de școală din acest nou an școlar. O săptămână frumoasă nu doar datorită vremii de afară, ci și pentru că e săptămâna în care profesorii sunt mai îngăduitori, lăsându-i pe învățăcei să se reacomodeze cu mediul școlar.
Pe de altă parte, elevii sunt, în această perioadă de început, mult mai dispuși să acumuleze informații, mai curioși și mai veseli la venirea la școală. Și tocmai din acest motiv, tare bine ar fi dacă am putea multiplica această săptămână a optimismului școlar, de-a lungul întregului an. Căci, știm că, pe parcurs, se mai pierde din motivație, entuziasm și veselie. Atât din rândul profesorilor, cât și din cel al elevilor.
Care ar fi soluțiile la această problemă? Psihologii americani, cei care parcă au mai mult timp să-și pună întrebări, dar și să găsească soluții, au ajuns la concluzia că învățarea poate să nu mai fie forțată și greoaie, dacă am fi mai atenți la emoțiile copiilor. Atât părinții, cât și profesorii. Și, deși nu toți copiii sunt la fel, reacționând diferit chiar și în contexte asemănătoare, se pot identifica anumite tentințe comune.
Astfel, cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord, afirmă că sunt patru emoții principale ale cunoașterii. Și ne-ar fi de mare ajutor să le știm și să ținem seama de ele, dacă vrem elevi motivați. Și cum nu sunt prea multe, zic că n-ar fi rău să încercăm le memorăm.
Acestea ar fi: surprinderea, interesul, confuzia și mirarea. Adică, exact acele emoții pe care nu ai șansa să le provoci ca profesor dacă vii în fața clasei și transmiți o sumedenie de informații pe care elevii le au deja în manual. Pe care ai putea în schimb să le provoci de fiecare dată când îi conduci spre a descoperi singuri lucruri noi. Experimentând, punând întrebări, pornind de la realități ce îi preocupă din viața cotidiană. E puțin mai greu, ce-i drept, pentru că înseamnă să fii conectat la ceea ce stârnește interesul elevilor, la ceea ce i-ar putea surprinde și i-ar putea face să ceară răspunsuri suplimentare confuzi fiind, și-n cele din urmă i-ar putea mira. Dar merită, căci experimentarea acestor emoții, spun cercetătorii, asigură o înțelegere superioară a celor predate.
Recapitulând, asupra a ce ar fi minunat să ne aplecăm mai mult când vine vorba de învățarea copiilor, indiferent că suntem părinți sau profesori? Asupra celor patru emoții: surprindere, interes, confuzie și mirare. La care, bineînțeles, să adăugăm doze de educație.
