Actorul rădăuțen liber – profesionist, Adrian Țofei, a fost invitat în studioul Radio VIVA FM Rădăuţi.
Adrian a vorbit despre debutul său în actorie, care a avut loc la terminarea Colegiului Tehnic din Rădăuți, în anul 2006.
Ideea directorului de a alcătui o trupă de teatru în care să joace elevii absolvenți din acel an, i-a deschis pasiunea pentru această artă.
Au urmat spectacolele jucate în vremea studenției, moment în care a realizat că marea sa pasiune este, de fapt, filmul și nu teatrul, drept pentru care a început să scrie scenarii de film.
A realizat, însă, în paralel, o piesă de teatru, “Monstrul”, pe care a jucat-o, cu succes, pe multe scene din România, și cu care a participat și la numeroase festivaluri din țară.
A urmat filmul “Be my Cat. A film for Anne”, care i-a adus recunoaștere, recenzii foarte bune și o participare, în luna martie a acestui an, la Festivalul de filme horror din Fantasporto, Portugalia.
Este primul film horror found footage din România, iar la Fantasporto a avut premiera mondială.
În acest moment are în pregătire cel de al doilea film, care se va numi “I Put the World to Sleep”.
Va fi un alt film horror, în care se vor trata subiecte ca dragostea, crima, vulnerabilitatea, sensul vieții, apocalipsa.
Adrian Țofei își dorește ca în 2017 când va lansa acest film, să schimbe lumea prin arta sa.
“Debutul meu acroricesc, ca actor amator, a început în liceu, la finalul acestuia, când, fiind centenarul Colegiului Tehnic, directorul a hotărât să facă o trupă de teatru și să fie ceva mai mult decât era de obicei. Și m-am băgat în acea trupă de teatru și am jucat un spectacol. Pe lângă el, cred că am mai jucat un spectacol, făcut de profesoara le limba română, și asta cred că a fost debutul meu ca actor amator, să zic așa. După aceea, spectacolele din timpul facultății, spectacolul de licență, și, după aceea, practic, eu ca independent, ceea ce am reușit eu să creez, nu lucruri ce țin de instituții de învățământ și chestii de genul ăsta. E primul meu spectacol, “Monstrul”, pe care l-am regizat, produs, scris, și așa mai departe, a fost un one man show, pe care l-am jucat inițial în București și apoi în mai multe locuri din țară și am mers la câteva festivaluri din țară. În același timp am regizat două spectacole de tatru în București, dar nu mă mai ocup acum cu teatrul, am renunțat pentru că a fost la un moment dat un moment în care, deși mă zbăteam în București să fac lucrurile să iasă cum trebuie, să fac un spectacol să pot trăi din teatru independent. Așa am încercat să fac, să trăiesc din chestia asta, să fac ceea ce-mi place. Și am realizat, la un moment dat, că lucrurile nu mergeau, că ușile nu mi se deschideau cum aș fi sperat eu să se întâmple. Și mi-am dat seama că ceea ce îmi doream eu cu adevărat era filmul și nu teatrul. Pentru că marea mea pasiune, din copilărie, a fost filmul, adică cele mai mari revelații le-am avut la film, și mi-am dorit actorie de film și regie de film. Ori după ce am făcut acele spectacole în București și am văzut că lucrurile nu merg așa cum aș fi vrut eu să meargă, mi-am dat seama că toate acțiunile mele, tot ce încercam eu să fac, nu era în sensul a ceea ce îmi doream eu să fac, ceea ce era menirea mea. În momentul în care am realizat lucrul ăsta, am încercat, și așa am făcut. Am pus un punct, am pus un stop la toate drumurile pe care o luasem, până atunci, în legătură cu teatrul”.
Adrian Țofei a vorbit şi despre primul său spectacol, “Monstrul”.
“Monstrul este un spectacol comedie neagră cu accente horror, dar și dramă în același timp. Despre un tip care este închis într-un spital psihiatric și încearcă să convingă comisia spitalului să fie eliberat din acel spital. Comisia sunt spectatorii. Practic eu, în personaj, discutam cu spectatorii și încercam să-i conving. Despre asta e vorba în “Monstrul”. Am mers la câteva festivaluri naționale de teatru cu el, am jucat în mai multe locații din București, am venit și aici la Rădăuți și l-am jucat la Casa de Cultură și în trei pub-uri. Dar, în mod paradoxal, tot de la teatru am pornit, pentru că succesul spectacolului mi-a arătat că trebuie să arăt lumii întregi acea poveste, dar nu neapărat acea poveste. Tot ceea ce se întâmpla în legătură cu spectacolul ăsta, voiam să arăt toată întâmplarea întregii lumi, nu doar câtorva spectatori dintr-o sală de teatru”.
Doina CRAIU
Radio VIVA FM Rădăuți
