România mai are multe de făcut pentru aderarea la euro la momentul potrivit, trebuie să se concentreze pe reformele structurale și să evite greșelile în politicile economice, pentru că acestea generează corecții dureroase și de lungă durată, a declarat joi guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, în cadrul Conferinței Euromoney, ‘The Regional Finance and Investment Conference for SouthEast Europe’.
“Avem multe de făcut pentru a adera la euro la momentul potrivit. (…) România îndeplinește toate cele patru criterii de la Maastricht, dar marea provocare este să asigurăm stabilitatea acestora în timp. Viitoarea misiune a politicilor economice este să păstreze echilibrele macroeconomice dobândite cu atât de multe eforturi, concentrându-se pe reformele structurale”, a precizat guvernatorul BNR.
El s-a referit în special la creșterea eficienței în sectoare cheie ale economiei, precum energia și transporturile, la rezolvarea problemelor cu șomajul în rândul tinerilor, prin reforme în educație, la îmbunătățirea absorbției fondurilor europene și la îmbunătățirea calității infrastructurii, în special cea de drumuri.
Guvernatorul BNR a reamintit evoluția economie post-criză și a atras atenția autorităților că orice greșeală de politici economice va genera corecții extrem de dureroase, al căror efect va dura mult în timp.
“Corecțiile sunt întotdeauna dificil de explicat și de înțeles de către publicul larg. Sfatul meu este: Nu faceți greșeli pentru că a le corecta devine dureros”, a mai spus Isărescu.
Șeful BNR a reamintit și riscurile date de contextul geopolitic, respectiv de situația încă nerezolvată din Grecia și conflictul din Ucraina. În opinia sa, factorii de risc generați în acest context pot influența deciziile investitorilor și, implicit, direcția și volumul fluxurilor de capital, care ar putea duce la fluctuații mai mari ale cursului de schimb al monedei naționale.
Alte incertitudini provin, potrivit guvernatorului BNR, de la divergențele în creștere dintre politicile monetare practicate de marile bănci centrale le lumii, care pot, de asemenea, să influențeze dinamica fluxurilor de capital și, implicit, volatilitatea cursului de schimb.
