România beneficiază, în perioada 2014-2020, de fonduri europene de 442,5 mil.euro pentru ajutorarea persoanelor dezavantajate, acestea urmând să primească, pe lângă pachete cu alimente de bază, şi rechizite şcolare, care vor fi eliberate în baza unor cupoane pe care beneficiarii le vor primi acasă.
Ministerul Fondurilor Europene informează, luni, că a trimis oficial Comisiei Europene (CE) Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020. Prin acest program vor fi distribuite alimente şi asistenţă de bază celor mai dezavantajate persoane din România, fiind introdus şi un pachet de rechizite şcolare, pentru încurajarea frecvenţei şcolare, ceea ce ar duce, indirect, la incluziunea socială a copiilor, notează Mediafax.
Pentru acordarea acestor ajutoare, România beneficiază de fonduri europene în valoare de 442,5 milioane de euro, conform Acordului de Parteneriat 2014-2020, aprobat de Comisia Europeană în 6 august 2014.
“Programul va fi finanţat din fonduri UE şi de la bugetul de stat în proporţie de 85%, respectiv 15%. Alocările financiare pentru România în preţuri curente sunt de 442.562.008 euro. Contribuţia de la bugetul de stat este de 78.099.178 euro”, se arată în documentul trimis pentru aprobare.
În documentul transmis CE se arată că suma alocată României în perioada 2014-2020 este de două ori mai mare decât cea din 2007-2013, când Uniunea Europeană a alocat României fonduri şi bunuri din stocurile de intervenţie însumând un total de aproximativ 260 milioane de euro.
Conform programului, operaţiunile de distribuire de alimente în teritoriu se vor baza pe emiterea unor cupoane individuale pe care le va primi, acasă, fiecare persoană care face parte din grupul ţintă. Cupoanele vor fi tipărite de Imprimeria Naţională, nu vor avea valoare financiară, dar vor avea elemente de siguranţă pentru a împiedica falsificarea acestora. Fiecare cupon va fi inscripţionat cu numele şi prenumele persoanei respective, CNP, componenţa coşului alimentar şi data de valabilitate a cuponului.
În 2014, distribuirea alimentelor se va face o singură dată, având în vedere data aprobării Regulamentului 223/2014, iar începând cu 2015 distribuirea pachetelor cu alimente se va face cel puţin de două ori pe an.
Achiziţionarea pachetelor cu alimente se face de către beneficiar, adică de Ministerul Fondurilor Europene (MEF), iar transportul şi depozitarea vor fi asigurate de către furnizorii de alimente. Distribuirea pachetelor cu alimente se va face la sediul primăriilor pe baza cupoanelor individuale.
Acordarea rechizitelor şcolare se va face începând cu anul şcolar 2015/2016.
Identificarea grupului ţintă s-a făcut prin înfiinţarea unor grupuri de lucru dedicat acestui subiect pe care MFE le-a iniţiat cu instituţii care fac politica publică în acest domeniu, respectiv Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – Direcţia Servicii sociale şi Incluziune socială, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.
Condiţiile de eligibilitate se stabilesc pe baza unui mecanism naţional: încadrarea în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, stabilirea unui prag maxim al veniturilor cumulate pentru persoanele la care nu se pot aplica prevederile Legii 416/2001, reprezentând aprox. 45% din salariul de bază minim brut pe ţară) şi copii care sunt în întreţinerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară şi care sunt înscrişi în învăţământul de stat, primar şi gimnazial, la cursuri de zi.
În România, în anul 2012, ponderea persoanelor ameninţate de sărăcie sau excluziune socială era de 41,7%. Conform datelor statistice, forma dominantă de sărăcie este deprivarea materială severă, ce caracterizează persoanele în vârstă de 18 ani şi peste, care, din cauza lipsei resurselor financiare, nu îşi pot permite un anumit standard de viaţă considerat decent.
În România, 29,9% din totalul populaţiei se confruntă cu lipsuri materiale severe, iar 23,6% dintre aceştia nu îşi pot permite printre alte să consume carne, peste sau proteine echivalente la fiecare două zile. Pentru anul 2013, datele preliminare furnizate de Eurostat, arată o uşoară reducere a populaţiei totale care se confruntă cu lipsuri materiale severe, la 28,7%, respectiv 22,2% care sunt afectaţi de lipsa alimentelor de bază.
Ponderea populaţiei aptă de muncă aflată în sărăcie în România era de 40,2% în 2012, şomajul fiind principala cauză.
Leave a Reply