Sezonul estival este abia la început, dar ofertele de nerefuzat nu lipsesc în stațiunile din nord-estul Moldovei. Reporterii VIVA FM și-au îndreptat atenția spre destinații interesante din județele Iași, Suceava și Botoșani.
Gura Humorului, oferte pentru întreaga familie și ceva în plus
Una dintre stațiunile care au cunoscut o dezvoltare importantă în ultimii ani este Gura Humorului, situată la 36 kilometri de municipiul Suceava. Îmbinând cadrul natural muntos cu dezvoltarea continuă a infrastructurii, localitatea a reușit să atragă nu numai un important segment al turiștilor naționali, ci și pe cei din străinătate.
Principala atracție rămâne Parcul Ariniș, unde sunt amplasate bazine de înot, piscine, terenuri de sport, parc de aventură și, pentru sezonul rece, două pârtii de schi, una pentru adulți, alta pentru copii. Pe timpul verii, unul dintre cele mai frecventate locuri este parcul de aventură. Paul Reboșapcă, responsabil cu securitatea participanților pe traseul de tiroliană, explică turiștilor metoda de asigurare, liniștindu-i că nu se poate întâmpla nimic rău.
O.A.Z.A., cel mai nou proiect, realizat pe fonduri europene
Tot în Gura Humorului se edifică proiectul O.A.Z.A. (Oraș Activ cu Zone verzi Amenajate) de dezvoltare a Parcului Ariniș. Finanțarea necesară, de aproximativ 5 milioane de euro, provine din fonduri europene.
Primarul Marius Ursaciuc, inițiatorul (și) acestei investiții, spune că succesul demersului va fi incontestabil, deoarece răspunde nevoilor reale de dezvoltare a stațiunii și de oferire a unor noi modalități de petrecere a timpului liber.
La finalul lucrărilor, O.A.Z.A. va însemna 3 zone de spații verzi și parcuri, respectiv Parcul Satul Hobbiților, Parcul Fântânii și Parcul Soarelui.
Stațiunea Gura Humorului mai are o atracție, de turism religios – Mănăstirea Voroneț, ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare din anul 1488, supranumită „Capela Sixtină a Estului”. Pe un fond albastru original, de o intensă strălucire, picturile exterioare se desfăşoară pe faţade ca un covor încărcat de culori. În anul 1993 a fost inclusă de UNESCO împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei, pe lista patrimoniului cultural mondial.
Bogățiile spirituale, culturale și naturale din Botoșani
Deși nu se află într-o zonă turistică de mare interes, județul Botoșani atrage vizitatori din toate colțurile lumii, cu bogățiile spirituale, culturale și naturale pe care le are. Nu uimește prin stațiuni celebre, munți înalți și țărmuri nesfârșite, însă oferă celor dornici să îl cunoască locuri unice.
Indiferent dacă vorbim de frumuseți dăruite de natură, de locuri sfinte sau locuri în care au dat lumii oameni geniali, aceste comori sunt căutate de toată lumea.
Județul Botoșani poate fi destinația iubitorilor de liniște, mâncare sănătoasă și pasionaților de echitație sau de plimbări călare prin Lunca Siretului, la marginea pădurii seculare până la Mănăstirea Gorovei (10 km) sau până la Ipoteşti şi Lacul Eminescu.
Vorona- ținut monastic și sat cultural
VORONA este un ținut monastic din vremea lui Ştefan cel Mare în care tradiţiile populare se păstrează nealterate. Este comuna cu 13 biserici și două mănăstiri, unde turiștii vin pe tot parcursul anului să se roage, dar și să descopere comorile din codrii seculari.
Mănăstirea Vorona este unul dintre cele mai importante monumente și dintre multele lăcașuri de cult de legendă din Botoșani, căutate de turiștii din întreaga lume.
Este situată în localitatea cu același nume, la 15 km de Botoșani, și se ajunge în doar 15 minute străbătând DN 28B Botoșani pe o distanță de 4 km, apoi DJ 208C Vorona (cca 15 km), apoi încă 2 km până la mănăstire, pe drum comunal.
Este o mănăstire ortodoxă de maici, cu hramul “Nașterea Maicii Domnului” care are 100 de locuri de cazare și cuprinde 4 obiective: Biserica “Nașterea Maicii Domnului”, Stăreția, Chiliile și anexele gospodărești.
Ansamblul Mănăstirii “Nașterea Maicii Domnului” – Vorona a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2004.
Aici Patriarhul Teoctist, pe numele său Toader Arăpaşu, a intrat de tânăr ca frate la Schitul Sihăstria Voronei.
Manastirea Vorona deține un fond de carte veche şi de hrisoave unicat în Moldova, dar şi o icoană făcătoare de minuni. La numai doi paşi se află Gorunul lui Stefan cel Mare, iar mai sus, pe dealurile împădurite, la Schitul Sihăstria Voronei, unul din cei doi Sfinți pe care i-a dat Botoşaniul face minuni: Cuviosul Onufrie.
Această „insulă de rai“, cum o numea cineva, prielnică rugăciunii, a atras în urmă cu sute de ani monahi din satele moldoveneşti de pe ambele maluri ale Prutului, dar şi din părţile Banatului, schivnici ruşi şi greci care, la începutul secolului al XVI-lea, au ctitorit un mic schit de lemn cunoscut sub denumirea de „Sihăstria din Poiana Voronei“.
Aici credincioșii se închină la o icoană unicat a Maicii Domnului, făcătoare de minuni. Pentru prima dată în iconografia românească, Fecioara este reprezentată ținându-și Fiul de mână, și nu în brațe. Pictura nu a fost restaurată niciodată, dar se păstrează în stare perfectă. Călugării spun că este făcătoare de minuni, deoarece din ochii Maicii Domnului au curs lacrimi adevărate.
Iubitorii de drumeții pot descoperi, în inima pădurii, în vârful unui pisc greu accesibil, într-un bloc masiv de calcar, o peşteră afundată sub rădăcinile unor arbori de tisa. Acolo se spune că, acum 300 de ani, Sfântul s-a nevoit un sfert de veac. Legendele spun că în timp de război, acolo au fost adăpostite odoarele bisericeşti. De la mănăstiri până la grotă este un drum de patru kilometri, printre copaci, hăţişuri, pe pante abrupte. Însă nu e deloc greu pentru că traseul este unul spectaculos.
La fel de importantă este și Mănăstirea Coșula, renumită pentru pictura realizată în galbenul de Coșula- culoare naturală unică precum Albastrul de Voroneț-, dar și pentru faptul că de aici a pornit secularizarea averilor mănăstireşti, domnitorul A.I. Cuza fiind închis într-un beci din complexul monahal, iar când a fost eliberat s-a răzbunat pe toate mănăstirile. Starețul Mănăstirii Coșula, părintele Calinic Chirvase:
Fără îndoială, cele mai atractive pentru public rămân locurile în care s-au născut cei mai valoroși oameni de cultură: Eminescu, Iorga, Luchian și Enescu, dar există extrem de multe locuri în județul Botoșani care pur și simplu îți taie respirația!
Turiștii buni de picior și dornici de a cunoaște zone noi, sunt invitați să decopere Luncile Siretului și Prutului, sau Canionul Bahluiului, un loc plăcut, sculptat de natură și de alunecări de teren, cu cascade și roci dure.
Mai întâi trebuie să ajungem în comuna Tudora, situată la 36 km sud de Botoșani și 8 km de Vorona. (Traseu: Botosani (DN 29) – Oraseni Deal (DJ 208) – Vorona (DJ 208) – Vorona Mare (DJ 208) – Tudora (DJ 208 I). )
La 5 km de centrul satului este Pădurea Tudora, declarată Rezervație naturală de tisa (taxus baccata), unică în Europa, care se apreciază că are o vechime de 300-350 ani.
În România, mai exista doar alte două rezervații naturale de tisa pe lângă cea de la Tudora, însă aici este singurul loc din țară unde se mai găsește în număr mare exemplare de Tisa din România.
Localizată în regiunea Dealul Mare – Tudora, la o altitudine de peste 550 m, Rezervația de Tisa a fost constituită în scopul conservării acestui arbore declarat monument al naturii pe întreg teritoriul țării și care se adaptează în condițiile unui climat subarctic fiind specific taigalei siberiene.
Rezervația este situată pe canionul Bahluiului care este săpat în calcare și gresii biogene prin eroziune verticală.
Frumusețea acestui loc poate fi egalată numai de zonele muntoase înalte, spune profesorul Mihai Sămian:
În cealaltă parte a județului, în comuna Vârfu Câmpului, la mijlocul distanței între Botoșani și Suceava, turiștii își pot încărca bateriile la trap sau la galop… la Moșia “Cai de vis”, unde există singurul centru de echitație din județul Botoșani.
De la fermă se pot face plimbări călare pe marginea pădurii seculare până la Mănăstirea Gorovei (10 km). Tot la câţiva paşi se află şi alte bogăţii ale Nordului Moldovei care trebuie vizitate: Ipoteşti şi Lacul Eminescu (20 km , 15 km – traseu călare), Cetatea de Scaun a Sucevei (25 km), Mănăstirile Agapia, Suceviţa, Putna, Voroneţ (50-60 km).
Iașul turistic
Iaşul promite din punct de vedere turistic. De la Plopii fără soţ, la spaţiile comerciale din zona Palatului Culturii, De la Teiul lui Eminescu, la Mitropolie ori mănăstirile de pe coline, din instituţiile culturale ori liniştea Copoului, totul se decontează în interes şi dorinţă de vizitare.
Recent, un proiect naţional a inclus capitala Moldovei în rândul finalistelor în topul destinaţiilor turistice pentru 2022.
Cu detalii vine Anca Zota, coordonator al Centrului de Informare Turistică Iași:
Iaşul reprezintă în cultura României un loc de excepţie, atât prin tradiţie, cât şi prin existenţa unor instituţii de cultură şi artă de valoare naţională şi internaţională, cum ar fi: Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Filarmonica „Moldova”, Opera Română, Academia de arte „George Enescu”, Teatrul pentru copii şi tineret „Luceafărul”, Complexul muzeal „Moldova” (cu sediul în Palatul Culturii) şi Muzeul literaturii române (ambele cu un număr impresionant de muzee, case memoriale, situri istorice şi arheologice de faimă europeană şi mondială), numeroase monumente arhitectonice şi de cult (Biserica „Trei Ierarhi” – ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, Biserica „Sfântul Nicolae” – ctitorie a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, Mânăstirile „Cetăţuia”, „Galata”, „Golia”, „Frumoasa”, ridicate de alţi importanţi domnitori ai Moldovei, Catedrala Mitropolitană – unul din cele mai mari lăcaşuri de cult ortodox din România etc.).
Proiectul Destinația Anului își propune să fie cea mai importantă competiție de promovare a turismului intern prin popularizarea destinațiilor turistice ale României în mediul online, în emisiuni difuzate de Prima TV, prin implicarea directă a românilor pe site-ul www.destinatiaanului.ro, și prin colaborarea cu bloggeri și influenceri de turism.
Aflat la a doua ediție, proiectul beneficiază de un parteneriat cu Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și Alianța Pentru Turism.
Vă recomandăm să citiți și:
Când va avea Moldova autostradă?
Servicii medicale la domiciliu, vis și realitate
