În fiecare an, la 13 septembrie este marcată Ziua pompierilor, în amintirea actului eroic al pompierilor militari, conduși de locotenentul Pavel Zăgănescu în lupta din Dealul Spirii, împotriva trupelor otomane, pentru apărarea revoluției de la 1848.
Spiritul revoluționar care a cuprins Franța la începutul anului 1848 a declanșat fenomene similare în restul Europei, inclusiv în Principatele Române. În Țara Românească, Revoluția s-a declanșat în iunie 1848.
Trei luni mai târziu, mai exact la 13 septembrie 1848, trupele otomane conduse de generalul Fuad Pașa au intrat în București, potrivit volumului ”Istoria României în date” (2003). În acea zi, a avut loc Bătălia din Dealul Spirii, ultima confruntare armată de pe teritoriul românesc între ostașii Țării Românești și trupele otomane, se arată pe site-ul isubif.ro. Compania de Pompieri București, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, a purtat o luptă eroică, cu toate că otomanii erau de douăzeci de ori mai numeroși. Bătălia a rămas în istorie sub denumirea de ”baia de sânge de la București”, peste jumătate din efectivul companiei de pompieri căzând în luptă.
Ziua de 13 septembrie 1848 a rămas, astfel, unul dintre cele mai semnificative momente din istoria armei pompierilor, ea continuând să fie celebrată ca Zi a pompierilor, fiind instituită ca atare prin Hotărârea de Guvern nr. 492/1997.
În amintirea luptătorilor de la 13 septembrie 1848, în data de 13 septembrie 1901, a fost dezvelit Monumentul Eroilor Pompieri din București, realizat de sculptorul Wladimir Hegel, în fața clădirii Arsenalului Armatei.
AGERPRES
