Doza de educaţie (DDE) – Așa cum probabil ați aflat, un tânăr de 19 ani și-a dat foc pe stradă, în văzul trecătorilor. Presa a scris că a recurs la acest gest pentru că ar fi pierdut o sumă importantă la păcănele… apoi a scris că de fapt băiatul n-ar fi fost niciodată clientul sălilor cu jocuri de noroc… Un amalgam de știri, care s-au strecurat pe lângă cele legate de rotația guvernamentală și de greva profesorilor.
Mă întrebam cu ce au rămas în minte mulți dintre cei care au auzit aceste știri, despre tânărul care s-a autoincendiat… Răspunsul l-am găsit citind comentariilor diverșilor utilizatori de rețele sociale. Cei mai mulți au rămas din toată întâmplarea tragică doar cu cuvântul „păcănele”. Și pornind de la el au început să-i judece pe părinți, pe profesori, pe cei care permit existența unor astfel de săli în preajma școlilor și chiar pe copilul acesta, care și-a dat foc în văzul străzii… Ne pricepem atât de mult și de bine la a-i judeca pe alții, încât pierdem de multe ori din vedere esențialul.
Căci știrea aceasta ar fi putut să fie mai mult despre tristețea unui tânăr lipsit de speranță… indiferent de cauzalitatea tristeții… Despre felul în care a știut să-și gestioneze emoțiile… și despre faptul că nimeni de pe stradă nu a făcut vreun gest de a stinge focul, ci doar un trecător a sunat tardiv la 112. Despre educația emoțională care lipsește din școală și familie… despre educația civică…
Dar nu! E doar despre păcănele…. Și n-ar fi chiar atât de rău dacă s-ar vorbi mai mult despre jocurile de noroc, dar nu doar în astfel de știri și nu doar în reclamele în care apar sportivi celebri care le promovează asiduu, ci și în emisiuni în care să se facă nițică psihoeducație. Jocurile de noroc, pariurile, au început să apară în tot felul de reclame la ore în care audiența este formată și din copii necopți. Și culmea, CNA-ul nu are reacție….
Și-atunci să ne mai mirăm că se ajunge la astfel de tragedii?!… În ce țară trăim?… O țară în care știrile despre educația de calitate nu au audiență, în care se promovează adicțiile, în care banii nu sunt meritați atunci când vine vorba de cei care se ocupă cu educația…
Ce-i drept, educația nu face bani mulți pe termen scurt, în schimb lipsa ei, pe termen lung poate face găuri mari… și-n buzunare, și-n suflete.
prof. Maria Adriana Nichitean
