DDE (Doza de educaţie) – Ca-n fiecare duminică, și-n cea trecută am vizitat membrii mai cu experiență ai familiei noastre, adică bunicii. Îmi place să stau de vorbă cu ei, parcă mai mult uneori decât cu mulți dintre tineri, pentru că au foarte rar certitudini. Și puține fiind, își pun destule întrebări, iar căutarea răspunsului pare să fie un exercițiu de menținut vigilența trează la vârsta pensiei.
Caută răspunsuri nu doar la știrile tv, nu doar pe rețele de socializare, ci mai ales în jurul lor. Îmi pun și mie întrebări uneori și-mi așteaptă răspunsul, uneori ca pe o confirmare la ceea ce gândesc, alteori ca punct de plecare pentru polemici civilizate.
Deși nu sunt trecuți prin universități și școli înalte, părerile lor mi se par pertinente. Și cel mai mult îmi place faptul că încă nu au certitudini. Certitudinile acelea pe care le auzi din gurile multora sau le citești în comentariile agresive de pe rețelele de socializare. Certitudinile acelea care aruncate într-un dialog, îl transformă într-unul al surzilor.
Ultima discuție a fost chiar despre asta: despre mulțimea în creștere a oamenilor care au certitudini. Pe de o parte oameni care bat cu pumnul în masă când povestesc cu patimă despre conspirații și care sunt mândri de consecvența lor în atitudinea antivaccin.
Pe de altă parte oameni care-ți deschid în față studiile științifice pe care le-au citit pe pagina de socializare a prietenului din copilărie și care-ți arată certificatul verde personal, cu mențiunea “3 din 3”.
Interesant e că foarte rar găsești la aceeași masă reprezentanți ai celor două curente diferite. Rar pornesc dialogul surzilor în viața reală. În schimb la adăpostul spațiilor virtuale de socializare, se ciocnesc adesea, viral.
Discuția de duminică ne-a condus spre aceeași concluzie și pe cei mai tineri, și pe cei mai vârstnici. Că nu poți da dreptate niciuneia dintre tabere, și nici nu poți învinovăți vreuna. Pentru că și antivacciniștii și cei provaccinare au găsit explicația pe care să o pot digera, legat de virusul care face ca lumea aceasta să devină atât de mișcătoare și imprevizibilă.
E o eroare de gândire pe care o facem de fapt mai toți, căutând doar dovezile care vin în sprijinul a ceea ce ne face să stăm mai bine proptiți pe picioare în vremea nisipurilor mișcătoare în care viețuim.
Nu ne place să conștientizăm că de fapt ne tremură atât de mult picioarele pe un pământ în care nu putem avea încredere în instituții, nu putem avea încredere în informațiile atât de contradictorii pe care ni le livrează mass-media, nu putem avea încredere nici în noi.
Suntem atât de flămânzi de certitudini, încât le brodim singuri și le livrăm și celorlalți, uitând că o vorbă veche spune… că doar proștii au certitudini…
prof. Maria Adriana Nichitean
Citeşte şi: https://vivafm.ro/2022/08/22/doza-de-educatie-de-umplut-golul/
