Se apropie data referendumului, iar discuțiile despre căsătoriile gay au cam luat-o razna în spațiul virtual de socializare. M-am referit la acest spațiu pentru că e mai ușor de vizualizat în ansamblu și de contorizat direcțiile. Au luat-o razna și discuțiile din mediul offline, dar n-are timp nimeni să centralizeze opiniile aici. Pentru că timpul e, cum spuneam, pentru polemici legate de referendum.
Ca să nu ascultați sau citiți cele ce urmează cu bănuieli mai puțin ortocse legate de mine, vă spun din start că susțin căsătoria bazată pe dragoste, respect și bucurie, în care copilul are modele demne de urmat, în dreptul părinților.
Revenind la discuțiile arzătoare stârnite de votul din 6-7 octombrie, mă întrebam care era subiectul cel mai fierbinte în mediul politic, care îi ardea pe cei de la putere, de-au dezlănțuit această perdea de fum? Grija participării la referendum și a deznodământului pe care îl va înregistra au reușit să șteargă tot ceea ce era în prim-planul polemicilor administrative sau politice.
Dacă ieși la un suc cu prietenii vine vorba de referendum, dacă te întâlnești cu familia lărgită, se face zicere tot despre referendum, dacă deschizi internetul, primești tot felul de mesaje scrise sau audio legate… tot de referendum. Nu mai avem nicio grijă, nicio altă apăsare acum. Doar re-fe-ren-du-mul!
M-a întrebat mama în weekend dacă merg la vot și ce votez. De obicei, mă întreba cum mi-a fost săptămâna de muncă, cum s-a descurcat copilul la școală, dacă în casă e frig și frigiderul e plin. A prins-o și pe ea preocuparea asta și-a scos-o din grijile cotidiene…
Culmea este că eu nu-mi fac nicio grijă! Pentru că am convingerea că, de data aceasta, vor fi suficienți cei ce vor merge la vot, suficienți cei ce vor vota dovedind educația pe care o au. Nu mă îngijoreazează decât faptul că nu mai avem alte griji decât referendumul. Și faptul că, la 100 de ani de la Marea Unire, suntem din nou divizați cu ușurință de un cuplu de același gen, Dragnea și Tăriceanu.
Și mi se pare totul doar un exercițiu de dresaj din partea politicienilor aflați încă la putere, care vor să ne asmută doar, pe unii împotriva celorlalți. Și asta pentru a ne face să uităm cât de mare e osul pe care îl târâie în viteză spre adăposturi, feriți ochilor noștri de perdeaua de fum, în care ne hârâim online și offline.
