Dan Lungu, senator ieşean USR, a declarat că va propune modificări ale legislaţiei care prevede funcţionarea Fondului Cultural Naţional (FCN). Potrivit acestuia, Fondul Cultural Naţional, administraţie pentru finanţarea activităţilor culturale din România, nu colectează toate sumele necesare de la operatorii economici din România. Dintr-un răspuns oferit de Ministerul Culturii și Identității Naționale la o interpelare formulată de senatorul USR ieșean Dan Lungu, rezultă că, deși Ordonanța nr. 10/2015 privind reglementarea unor măsuri financiare prevede contribuții la FCN din 20 de surse distincte, în realitate rata de colectare este mult scăzută.
Contribuțiile la FCN variază de la cote de 5% din aplicarea pe încasările agenților economici care vând copii, reproduceri sau mulaje după bunuri culturale mobile proprietate publică, sau a agenților care vând, în licitație publică, bunuri culturale mobile, la cote de 20% aplicate încasărilor celor care vând publicații interzise minorilor.
„FCN este o resursă importantă pe o piață lipsită de posibilități de finanțare de la bugetul de stat pentru activități culturale, cu atât mai mult cu cât autoritățile locale nu excelează la acest capitol. De aceea este important să veghem asupra bunei gestionări a sumelor acestui fond și a unui acces transparent al beneficiarilor la liniile de finanțare. Nu ne-am pus însă niciodată problema dacă se colectează integral toți banii datorați. A fost un dat, o presupunere asumată, că eventuale probleme pot fi la nivel de distribuire a banilor, de împărțire, și nu la colectare”, a declarat senatorul ieșean Dan Lungu.
În 2015 s-au colectat aproape 11.5 milioane de lei, în 2016 puțin peste 30 de milioane, iar până la finalul lunii noiembrie 2017 se colectaseră 25,5 milioane.
„În prezent, nu pot fi identificați contribuabili pe literele – g) operatori economici care comercializează bunuri culturale provenite din import și h) operatori economici care vând produse de artă populară (pe litera h operatorii înregistrați până la această dată au fost identificați pe teren, neexistând o altă posibilitate de a-i identifica). Colectarea pe literele d) – o cotă de 20% din încasările realizate din comercializarea publicațiilor interzise spre vânzare minorilor și e) – o cotă de 20% din încasările obținute din vânzarea ori închirierea fonogramelor ori videogramelor a căror vizionare nu este recomandată minorilor nu este posibilă în prezent din cauza contradicțiilor dintre prevederile din lege și cele din normele de aplicare”, se precizează în răspunsul fostului Ministru al Culturii Naţionale, Lucian Romaşcanu.
Conform legii, FCN ar trebui să dețină resursele pentru a verifica dacă toți contribuabilii care sunt obligați să contribuie la Fondul Cultural Național își plătesc contribuțiile și sunt identificați ca atare. Însă, în cadrul „Compartimentului pentru evidența și controlul contribuabililor” lucrează o singură persoană, iar legislația precizează că doar organele cu atribuții în domeniul controlului fiscal pot aplica sancțiuni în cazul nerespectării plății contribuțiilor la Fondul Cultural Național.
