Cu siguranță ați auzit, pe parcursul sărbătorilor nu de mult timp trecute (și mă gândesc acum la Crăciun sau Ajunul Anului Nou), că sărbătorile nu mai sunt cum erau în copilărie… E drept că nici zăpezile nu mai sunt cele de altădată, nici urările ce se fac nu mai sunt aceleași, cum nici oamenii nu mai sunt la fel.
Unde se întâmpla în alte vremuri ca mama sau bunica să cumpere coznacul sau pâinea, ca cel mic să refuze să meargă la colindat, pentru că oricum are de toate, sau ca ușa să stea bine ferecată de cum se aude strigătul “Chiralesa!”?. Clar! Sărbătorile nu mai sunt ce-au fost în trecut, așa cum nici oamenii nu mai sunt sau gândesc la fel. De vină o fi și faptul că puțini mai sunt cei ce țin la tradiții.
Și dacă alții nu găsesc nici loc, nici timp, pentru reamintirea tradițiilor, zic să o facem noi, aici și acum, într-o doză de educație.
Și cum Ajunul Bobotezei e ocazie de a respecta tradițiile, haideți să vedem care sunt cele legate de această zi!
În Ajunul Bobotezei se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic. Canoanele Bisericii ne învaţă că în Ajunul Bobotezei se postește total, iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile. După ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească. Astăzi, creştinii postesc în aceasta zi, pentru a putea gusta din apa sfinţită – Agheasma Mare… Bine și o zi, măcar, cu gândul la cele sfinte!
Cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioşilor şi locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei. Tradiţia spune că în această zi oamenii pregătesc o masa asemănătoare cu cea din ajunul Crăciunului. Sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colț se pune câte un bulgăre de sare. Deasupra se aşază douăsprezece feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de fasole albă în care se fierb colţunaşi mici, umpluţi cu ciuperci, borş de peşte, peşte prăjit, “vărzare” – plăcinte de post umplute cu tocătura de varza acră, plăcinte cu mac și multe alte bunătăți. Nimeni nu se atinge de mâncare până la sfințirea ei de către preot, iar bucatele rămase de la această masă se dau animalelor, pentru a fi protejate de boli și “bune de prăsilă”.
Carevasăzică, dacă dorim să începem anul cu dreptul într-ale tradițiilor și credinței, în ajun de Bobotează e rost de puține lucruri: post și rugăciune. Și sunt convinsă că nici consumarea unei doze de educație nu va fi cu supărare.
