full screen background image

România a închis 11 depozite municipale și un depozit de deșeuri periculoase;alte 3 depozite, lichidate până la finele anului

România a închis 11 depozite municipale și un depozit de deșeuri periculoase din cele 68 de depozite municipale și industriale pentru care a fost trimisă la CEDO și se apropie de finalizarea Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, care va fi aprobat de Guvern la sfârșitul lunii noiembrie, a declarat Grațiela Gavrilescu, viceprim-ministru și ministru al Mediului, la Forumul “Gestionarea Deșeurilor Municipale’.

“Dăm, astfel, dovadă de seriozitate ca membru al Uniunii Europene, dovedind că România știe ce are de făcut, iar Guvernul îndeplinește, pas cu pas, programul de guvernare asumat. (…) În paralel cu Planul Național de Gestionare a Deșeurilor, trebuie să găsim și să aprobăm acele modificări de legislație și instrumente economice, astfel încât acest plan să fie respectat. Trebuie să înțelegem că această colectare selectivă este esențială. Încercăm ca aceste instrumente să fie cât mai bine legiferate, astfel încât să știm care este câștigul fiecărui cetățean pe termen lung’, a arătat Grațiela Gavrilescu.

În acest context, șeful de la Mediu a avertizat că legislația nu îi va mai ierta pe cei care nu respectă normele.

“În ceea ce privește depozitele neconforme pe care România trebuia să le închidă, situația, în momentul de față, este următoarea: dintre cele 68 de depozite municipale și industriale, pentru care România a fost trimisă la CEDO, am reușit să închidem 11 depozite municipale și un depozit de deșeuri periculoase, urmând ca, până la sfârșitul anului, să fie închise încă trei depozite municipale. Cei asupra cărora statul se va îndrepta pentru a recupera penalitățile, în cazul în care depozitele nu vor fi închise, vor fi proprietarii acestor depozite’, a subliniat ministrul.

În plus, Grațiela Gavrilescu a precizat că informarea cetățenilor reprezintă un aspect foarte important, pe care autoritățile îl au în vedere.

“Din ianuarie, vom lansa, în parteneriat cu Ministerul Educației, o campanie de informare a populației, astfel încât informația să ajungă în casa fiecărui cetățean și, în felul acesta, de jos în sus, să pornim această campanie’, a arătat ea.

De asemenea, primarul general al municipiului București, Gabriela Firea, a anunțat că la nivelul Capitalei vor fi amenajate mai multe incineratoare de mari dimensiuni, pentru gestionarea deșeurilor municipale.

“La nivelul Primăriei Generale am găsit dorința de a se realiza un incinerator de mari dimensiuni, unic pentru Capitală și zona limitrofă, care ar fi putut să obțină și fonduri europene. Am discutat, am analizat, ne-am întâlnit cu mai mulți specialiști în domeniu, inclusiv străini. (…) decizia noastră, la nivelul PMB, având în vedere urgentarea procesului de sortare și colectare, este aceea de a merge pe varianta mai multor astfel de centre, nu doar a unui singur incinerator, care oricum ar fi produs pentru populație un anumit disconfort; nu în sensul emanării unor substanțe, care au un miros neplăcut, ci în sensul în care populația consideră că nu e atât de bine să ai locuința în proximitatea unui astfel de incinerator’, a afirmat Firea.

Prezent la dezbatere, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, Iulian Iancu, a atras atenția asupra situației dramatice în care a ajuns România la capitolul deșeuri.

“Trebuie să fim realiști: România este săracă și extrem de ineficientă. România este în continuare pe contrasens în acest domeniu. România este ‘pilotată’ în acest război economic la nivelul Uniunii Europene. Avem niște condiționalități de la nivelul Uniunii Europene, iar țintele noastre și situația noastră de azi sunt la ani-lumină față de atingerea acestor obiective în 2020”, a subliniat el.

Președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților a explicat cât de necesar este ca cetățenii să cunoască această situație pentru a conștientiza pericolul, dar și beneficiile pe care le-ar putea avea dacă ar colecta selectiv.

“Ne trebuie acel tip de program în care factorul social, cetățeanul, să se recunoacă parte a acestui program uriaș de valorificare a unei materii prime esențiale pentru ceea ce vrem să fie economia circulară. Acest program trebuie să fie foarte clar. Uniunea Europeană se uită în primul rând la costul cu materia primă energetică. Noi plătim facturi la energie electrică și gaze mai mari decât Germania, care se bazează pe energie regenerabilă’, a susținut Iulian Iancu.

La rândul său, președintele Comisiei economice, industrii și servicii din Senat, Daniel Zamfir, consideră că măsura cea mai importantă în vederea colectării selective este cea coercitivă.

“Fără ea, nu vom avea vreodată vreo șansă să atingem țintele dacă oamenii nu vor fi obligați să plătească pentru cât aruncă. Vă dau o cifră care pe mine mă sperie: în România, azi, mai avem capacitate de depozitare de 14 milioane de tone. La cât producem noi acum, în mai puțin de trei ani, nu vom mai avea unde să depozităm gunoiul. (…) O măsură concretă, pe care ne-a recomandat-o Uniunea Europeană, era taxa la groapă. În Senat s-a aprobat un amendament care suspendă eliminarea taxei la groapă, deci aceasta revine’, a arătat acesta.

Transformarea deșeurilor într-o resursă, până în 2020, este unul dintre obiectivele principale ale Foii de parcurs a UE către o Europă eficientă din punct de vedere energetic. Foaia de parcurs subliniază, de asemenea, necesitatea de a asigura o reciclare de înaltă calitate, eliminarea depozitelor de deșeuri, limitarea recuperării de energie la materialele nereciclabile și stoparea transporturilor ilegale de deșeuri.

AGERPRES

comments

comments




Notă de informare privind protecţia datelor personale

Acceseaza