Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că iubesc poveștile. Să le citesc, să le scriu, să le ascult, să le spun la rândul meu altora. Nu doar le iubesc, ci cred de-a dreptul în ele. În ce pot să construiască bun în sufletele mai mici sau mai mari. Dar cum nu mai trăim de ceva vreme într-un timp de poveste, ne este multora prea greu să găsim și timpul potrivit pentru povești.
Pentru că sunt convinsă că educația ajunge cel mai ușor în suflet și minte prin povești sau povestiri, fie că sunt de adormit copiii sau nu, îmi propun să vă spun măcar una, de acum în colo, pe săptămână. Poveste de dat mai departe, căci e terapeutică și face bine, indiferent de vârstă.
Astăzi e despre ceea ce dăm și primim… și spune așa:
Era demult un bărbat ce ședea la intrarea într-o cetate din Orientul Mijlociu. Un tânăr s-a apropiat să-l întrebe cum sunt locuitorii acelei cetăți, pentru că nu mai fusese niciodată în ea. Bătrânul l-a întrebt cum erau locuitorii cetății de unde venea, iar tânărul i-a spus că erau egoiști și răi și tocmai de aceea a părăsit cetatea cu bucurie. Atunci bătrânul i-a spus că și locuitorii acestei cetăți sunt exact la fel: egoiști și răi.
După o scurtă vreme s-a apropiat un alt tânăr care i-a adresat aceeași întrebare, iar bătrânul a vrut mai întâi să știe, exact ca și în cazul primului tânăr, cum erau locuitorii cetății din carea venea. Aflând că erau buni, mărinimoși și cinstiți, bătrânul i-a zis că și locuitoii acestei cetăți sunt la fel.
Un neguțător ce își adăpa cămilele prin preajmă, auzind cele două discuții purtate de bătrân, a fost curios să afle cum de răspunsurile date au fost atât de diferite, deși se refereau la locuitorii aceleiași cetăți. Bătrânul i-a spus că nu a mințit cu nimic. Fiecare poartă lumea sa în propria-i inimă. Acela care nu a găsit nimic bun în vechea cetate, nu va găsi nici în noua cetate ceva bun. Acela ce a găsit prieteni și în vechea cetate, va găsi și în aceasta prieteni credincioși.
Chiar așa!… Oamenii nu sunt altceva decât ceea ce știm noi să găsim în ei….
Mesajul e simplu… precum povestea. Să-l lași să-ți pătrundă în suflet și minte pe de-a-ntregul este mai greu. De ajutor și educația în doze.
