Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, a solicitat președinților celor două Camere ale Parlamentului și Comisiei speciale să permită Ministerului Justiției finalizarea procedurii legale pe care și-a asumat-o ca inițiator în cazul legilor Justiției și să retrimită acestuia proiectul.
Într-un comunicat transmis joi AGERPRES, Cristina Tarcea spune că proiectul legilor Justiției a constituit un amplu subiect de discuție în spațiul public în ultima perioadă, lucru normal din moment ce o societate democratică nu poate funcționa fără o justiție puternică și independentă.
Tarcea susține că independența și eficiența sistemului judiciar au fost exigențe pe care România a trebuit să le îndeplinească și arată că, la momentul aderării României la Uniunea Europeană, a fost instituit Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru a remedia deficiențele reformei sistemului judiciar și pentru a combate corupția.
“În ultimul raport al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, se subliniază că pentru îndeplinirea obiectivelor de referință ale Mecanismului este nevoie de ‘o combinație de măsuri legislative și instituționale’. Or, aceasta presupune în primul rând transparență, cooperare și dialog interinstituțional. De asemenea, mecanismul adoptării legilor, indiferent care ar fi obiectul acestora de reglementare, presupune respectarea dispozițiilor legale în baza cărora acest mecanism funcționează. Ieri, ministrul Justiției, invitat al Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului, a anunțat că, deși urma să vadă procedura de urmat, a luat act că trebuie să prezinte proiectul în fața acestei comisii. Întregul parcurs al propunerilor de modificare a Legilor nr. 303, 304 și 317 adoptate în anul 2004 demonstrează că nu a existat transparență, cooperare și dialog interinstituțional și că nu au fost respectate dispozițiile legale care reglementează mecanismul de elaborare și adoptare a actelor normative”, declară Tarcea.
Astfel, potrivit art. 74 alin.1 din Constituția României, inițiativa legislativă aparține, după caz, Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot.
“Este de notorietate faptul că Ministerul Justiției și-a asumat inițiativa legislativă, urmând să propună Guvernului modificările celor trei legi. În acest scop au avut loc dezbateri publice și s-a inițiat procedura de avizare. Constat că, în loc să fi finalizat procedura pe care și-a asumat-o, ministrul Justiției a luat act că trebuie să prezinte propunerile sale Comisiei speciale comune, constituite în baza Hotărârii nr. 69 adoptată de Camera Deputaților și Senat la 27 septembrie 2017 și publicată în Monitorul Oficial al României nr. 776 din 29 septembrie 2017. Din declarația publică a inițiatorului, făcută ieri în Parlament, nu rezultă în ce calitate și în baza cărei proceduri ministrul a înaintat propunerile sale Comisiei speciale”, precizează Cristina Tarcea.
Președintele ÎCCJ mai arată că, potrivit art. 27 alin. 2 din Legea nr. 24/2000, în cazul proiectelor unor legi complexe, care interesează domeniul de activitate al Justiției, se pot constitui comisii de elaborare, dar numai la nivelul Ministerului Justiției, “ceea ce nu s-a întâmplat în cazul propunerilor de modificare a legilor Justiției, asumate de acest minister”.
De asemenea, prin Hotărârea nr. 69/2017, s-a constituit Comisia specială comună pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul Justiției, dar obiectivele acesteia sunt strict stabilite prin art. 1 și vizează modificarea Codurilor în materie civilă și penală. Doar lit.j) a art.1 prevede ca obiectiv transmiterea către Comisia specială a tuturor actelor normative cu incidență asupra Justiției, dar nu a oricăror acte, ci doar a celor aflate deja în procedură parlamentară.
“De aceea, înaintea oricăror discuții privind conținutul modificărilor propuse, se impune clarificarea cadrului legal în baza căruia vor fi discutate, pentru că adoptarea unor acte normative — cu atât mai mult atunci când este vorba despre legile Justiției — presupune rigoare, transparență și previzibilitate. Prin urmare, solicit președinților celor două Camere ale Parlamentului României și Comisiei speciale să permită finalizarea procedurii legale pe care și-a asumat-o ca inițiator Ministerul Justiției și să retrimită acestuia proiectul în vederea finalizării sale. Este singura soluție care ar asigura edictarea unor reglementări realiste, deoarece statutul magistratului, organizarea și funcționarea instanțelor, precum și a Consiliului Superior al Magistraturii presupun analize și studii de impact care nu au fost făcute până în prezent și care, potrivit legii, nu se pot realiza decât prin ministerele de resort”, precizează Cristina Tarcea.
AGERPRES
