Ponderea mare a energiei regenerabile în totalul producției, seceta din vară și temperaturile scăzute din iarnă, la care se adaugă liberalizarea pieței sunt factorii care pun presiune pe prețurile energiei și ne crează probleme.
România nu are suficiente capacități de producție a energiei electrice, astfel că, în momentele în care consumul crește, există probleme cu asigurarea alimentării și a siguranței sistemului energetic național, a declarat președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileț, în cadrul audierilor din comisia înființată pentru a ancheta activitatea autorității.
El a fost întrebat de președintele comisiei, deputatul Iulian Iancu, care este poziția ANRE cu privire la scumpirea energiei electrice din acest an, informează Agerpres.ro.
“Este primul an când avem o piață liberalizată total la gaze și 90% energie electrică. Deci, practic, 2017 este anul în care România a liberalizat piața gazelor și energiei electrice”, a arătat Havrileț.
El a susținut că în acest an s-au întâmplat două elemente majore, care au o caracteristică comună, respectiv un vârf de consum de energie electrică, într-o perioadă de turbulențe deosebite din punctul de vedere al climei.
Cărbunele, de încredere, dar scump
“Un moment este ianuarie 2017, când am avut o solicitare crescută de energie electrică pe piață, odată cu o serie de elemente negative: o vreme foarte friguroasă, o solicitare mare de energie electrică, o lipsă de energie hidro în sistem, care este o energie ieftină. Acest lucru a făcut ca prețul energiei pe cărbune să urce foarte mult, ajungându-se la valori foarte mari, de până la 650 de lei pe MWh, dacă facem o comparație cu prețul mediu pe PZU până la acel moment, de 150 de lei — 160 de lei. A fost un salt foarte mare, de natură să pună întrebări ce anume se întâmplă”, a spus oficialul ANRE.
Fie cald, fie frig, ne este greu
El a adăugat că în luna iulie a fost o situație similară, când a existat o solicitare foarte mare de electricitate, de data aceasta pe fondul unor temperaturi extrem de mari. Toate acestea coroborate cu o vară secetoasă și o lipsă a vântului, deci o producție mică de energie hidro și eoliană. Astfel că și în timpul verii s-a produs mai multă energie pe cărbune, care este scumpă.
“Totodată, piața de echilibrare a ajuns la un nivel mult mai mare, de la 5% în mod obișnuit a ajuns la 12%. Aceasta este o piață penalizatoare (prețul este mult mai mare decât în piața spot — n.r.). A existat întrebarea dacă producătorii din surse ieftine nu s-au îndreptat cu precădere pe această piață.
Consiliul Concurenței nu a găsit înțelegeri neconcurențiale
Am solicitat Consiliului Concurenței să întreprindă o analiză, însă rezultatul controlului a fost că nu s-au găsit elemente de perturbare artificială a prețurilor în sensul înțelegerii dintre producători”, a continuat președintele ANRE.
El a arătat că reglementatorul pregătește un raport special dedicat celor două momente din acest an, pe care îl va transmite separat comisiei de anchetă.
Capacitățile reale, o treime din cele de pe hârtie
“Practic s-a constatat că, dacă nu avem resurse regenerabile ieftine, apă, vânt, suntem dependenți de cărbune, care este scump. Iar capacitatea declarată de producție de 22.000 de MW nu există, nici măcar cei 14.000 de MW, care se presupune că sunt funcționali în orice moment, nu sunt funcționali. Aici avem o analiză comună cu Transelectrica, operatorul pieței de echilibrare, care ne prezintă că, începând cu o solicitare de 7.500 — 8.000 de MW există probleme de alimentare și de asigurare a funcționării sistemului energetic național în siguranță”, a susținut președintele ANRE. Spre comparație, marți, 10 octombrie, consumul național de electricitate a avut o medie 7.064 de MW, potrivit datelor Transelectrica.
Probleme și la Cernavodă
Havrileț a afirmat că de-a lungul anului au existat și probleme cu unul dintre cele două reactoare de la Cernavodă, ceea ce a dus, din nou, la reducerea ofertei de energie în piață.
“Toate aceste elemente au dus la creșterea prețului. Pentru a se asigura funcționarea corectă a sistemului, ar trebui ca în politica și în strategia de dezvoltare a sistemului energetic să se propună mărirea capacității de producție din surse care nu sunt regenerabile. Așteptăm investiția de la Iernut (centrală pe gaze construită de Romgaz — n.r.), de 250 de MW, care va avea un aport foarte mare, în special pentru siguranță”, a subliniat Havrileț. El a mai mai spus că ANRE a trimis echipe de control la producătorii de energie pentru a vedea situația exactă privind capacitățile funcționale ale fiecăruia.
digi24
