Senatorul PSD de Suceava, Ioan Stan, a susţinut marţi o declaraţie politică, pe tema promulgării controversatai Legi a învățământului în Ucraina.
Iată declaraţia parlamentarului sucevean, în Senatul României:
“Doamnelor și domnilor colegi, îngăduiți-mi, rogu-vă, un scurt exercițiu de memorie. În anul 1998 a intrat în vigoare un document al Consiliului Europei, ratificat deja de România prin Legea nr.33 din 29 aprilie 1995. Vorbim despre Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, în textul căreia se fac referiri fără dubiu și asupra dreptului la învățătură în limba maternă.
În continuarea exercițiului la care v-am rugat să participați îmi permit să vă amintesc anul 1992 care marchează înființarea Înaltului Comisariat pentru Minoritățile Naționale al O.S.C.E printre atribuțiile căruia se numără și funcția preventivă de protejare a intereselor minorităților naționale prin identificarea timpurie a tensiunilor și conflictelor care ar putea aduce atingere păcii și securității în cadrul O.S.C.E.
Acesta este, stimați colegi, parțial, cadrul internațional de reglementare al drepturilor minorităților, recunoscute și protejate de Comunitatea Europeană, cadru din care proiectul ucrainean al legii educației, aflat în stadiul de promulgare la președinție, scoate brutal Ucraina. Afirm acest lucru pentru că în art.7 al acestei legi este prevăzut ca sistemul de educație din Ucraina să se desfășoare doar în limba ucraineană. Temporar, sistemul de învățământ în limba română sau în limba altor minorități se va păstra doar în clasele primare. Va fi păstrată doar predarea limbii române la clasele medii, nu și predarea altor materii în limba română.
Oricât nu am dori să nu ne exprimăm radical, altă denumire pentru acest fenomen decât ”ucrainizare forțată” nu găsim. Și nu noi, ci comunitatea românească din Ucraina, se întreabă dacă votul din Rada Supremă, la care deputații etnici români nu au participat în semn de protest, este ,,un semn de mulțumire,, din partea Kievului pentru sprijinul acordat de București Ucrainei.
Aceeași comunitate românească s-a adresat într-o scrisoare deschisă Înaltului Comisar OSCE pentru Minorități Naționale, Lamberto Zannier, solicitând ajutor în problema îngrădirii dreptului minorității românești de a studia în limba română și s-a adresat de asemenea, în scris, președintelui Klauss Johannis solicitându-i să intervină pentru respectarea angajamentelor stabilite prin tratatul de bază încheiat între Ucraina și România față de comunitatea românească.
Personal salut și sprijin inițiativele guvernamentale și parlamentare motivate de această gravă încălcare a dreptului minorităților naționale la învățământ în limba maternă. Sunt profund preocupat de inițiativa parlamentară de a deplasa o misiune în Ucraina cu acest scop. Aștept cu maxim interes rezultatele demersurilor inițiate pe această temă. Dar trebuie să recunosc, în același timp, că le aștept cu o strângere de inimă determinată de importanța mandatului și marcat profund de ceea ce liderii asociațiilor pentru cultura românească au declarat în Apelul trimis președintelui Poroșenko și anume că noua lege a educației va determina asimilarea lingvistică a minorităților naționale.
Doamnelor și domnilor colegi, eu vin din județul Suceava. Este un pământ binecuvântat de Dumnezeu cu frumuseți și bogății printre care înțelepciunea oamenilor stă la loc de frunte. Această înțelepciune a îngăduit traiul românilor alături de ucraineni, lipoveni, polonezi în bună pace și înțelegere încă din vremuri străvechi. Cred deci că este în firea lucrurilor să dorim același mod de viață românilor de peste hotarele țării! Este în firea lucrurilor să cerem respectarea prevederilor Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale !Este absolut necesar să solicităm sprijinul și intervenția Înaltului Comisar pentru Minoritățile Naționale al OSCE în ideea împiedicării promulgării acestei legi. Cred, cu toată convingerea că Parlamentul României trebuie să-și facă auzită vocea pe plan internațional în această cauză.
Este motivul pentru care v-am solicitat atenția. Este de asemeni motivul care ar trebui să șteargă disensiunile dintre noi și să ne unească întru salvgardarea dreptului românilor de a-și vorbi graiul strămoșesc oriunde s-ar afla în lume!”
