Actualul ministru al Mediului, Grațiela Gavrilescu, și foști miniștrii din același domeniu au semnat miercuri, la Palatul Bragadiru, “Declarația privind protecția mediului în România”.
Documentul, o premieră în România, cuprinde 21 de puncte esențiale care vin să susțină dezvoltarea sustenabilă a țării și protecția mediului înconjurător.
“Suntem într-un an important și avem multe decizii pe care trebuie să ni le asumăm în perioada următoare. Mediul înseamnă pentru noi toți sănătate, un aer curat și o dezvoltare economică puternică. Sunt lucruri bune care s-au făcut până acum în România, iar în 2014 când am preluat primul mandat de ministru al Mediului am făcut un pact cu mine: înainte de toate sunt cetățean al acestei țări și îmi doresc un mediu curat pentru copiii, bunicii și nepoții acestei țări. Am predat mandatul cu 19 proceduri de infringement casate și am lăsat 10 de rezolvat pe care le-am găsit și astăzi. Dintre acestea, două sunt deja la Curtea Europeană de Justiție. Avem o problemă cu bătălia deșeurilor. Vă rog pe toți cei de față ca, în perioada următoare, să încercăm să ne implicăm pentru a explica fiecărui cetățean ce înseamnă colectarea selectivă, reciclarea. Trebuie să avem bătălia noastră cu noi înșine. România se poate lăuda cu un procent foarte mare de arii naturale protejate, aproximativ 25%. Trebuie, însă, să vedem cum dezvoltăm aceste zone superbe pentru a fi admirate și de către turiști. De aproape două luni de când am preluat mandatul de ministru al Mediului, Agenția Națională pentru Arii Protejate a început să funcționeze. Ar trebui să lucrăm și la absorbția fondurilor europene. Nu trebuie să fim ultimii în acest domeniu și ar trebui să fie ambiția noastră să folosim banii europeni”, a declarat ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu.
Printre angajamentele asumate de către semnatari se află: protejarea patrimoniului forestier național, îmbunătățirea calității aerului, conservarea naturii și a biodiversității, protejarea resurselor de apă și utilizarea acestora ca resurse regenerabile, precum și derularea de campanii de educare care să vizeze protecția mediului înconjurător.
De asemenea, prin “Declarația privind protecția mediului în România” se urmărește implementarea noului Pachet de Economie Circulară emis de Comisia Europeană, dar și elaborarea de politici și programe durabile care să sprijine transformarea economică a României.
În acest context, semnatarii documentului invită persoanele interesate, entități economice sau nonguvernamentale să contribuie la elaborarea și implementarea strategiilor de protecție a mediului înconjurător, la asigurarea respectării stricte a normelor de mediu, la asumarea obligațiilor și la asigurarea în termen a finanțărilor necesare.
“Declarația privind protecția mediului în România” a fost parafată de către actualul ministru al Mediului, Grațiela Gravilescu, actualul ministru al Apelor și Pădurilor, Adriana Petcu, alături de alți 13 foști miniștrii ai mediului printre care: Sulfina Barbu, Attila Korodi, Nicolae Nemirschi, Lazlo Borbely, Lucia Varga, Petru Lifigiu și Cristiana Pașca Palmer.
În data de 27 aprilie 2017, Comisia Europeană (CE) a trimis România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a revizui și adopta planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, în conformitate cu obiectivele Directivei-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare.
Potrivit forului european, autoritățile române trebuiau să revizuiască și să actualizeze planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, cel târziu în 2013. Comisia a inițiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în septembrie 2015 și a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităților să adopte rapid aceste instrumente de baza prevăzute de legislația în materie de deșeuri.
Executivul comunitar afirma că România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale solide. În 2015, aceasta a înregistrat cea mai mare rata de depozitare a deșeurilor din UE, mai exact 72%, cu mult peste media UE de 25,6%.
Sancțiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român și Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente și ultimatumuri de conformare din partea forului european.
AGERPRES
