Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la Crăciun, o fac cu mare bucurie. Și nu doar la amintirea copilăriei, ci și a anilor mai recenți. Nu mă gândesc la dureri de spate cauzate de programul prelungit de curățenie, la supărarea provocată de faptul că nu a crescut cozonacul suficient sau la nervii inevitabili pe care ți-i dau blocajele în trafic, din dorința de a finaliza cumpărăturile.
Și nu o fac nu pentru că aș practica vreo tehnică yoga, de relaxare. Ci pentru că, de ceva vreme, mi-am dat seama că se pot evita toate aceste trăiri într-un mod foarte simplu.
Cu o săptămână înainte de Crăciun, când aceste neplăceri devin inevitabile, mă urc în mașină alături de câțiva prieteni care privesc spre această săptămână cu aceleași gânduri ca și mine. Și plecăm. Nu spre vreun Mall sufocat de aglomerație. Ci spre un târg de Crăciun. Mai aproape sau mai departe de casă. În care nu suntem doar cumpărători, ci și turiști. Și ne pierdem pentru câteva zile, nu foarte multe, printre localnici, care și ei se plimbă în căutarea celor trebuincioase Crăciunului. Dar care o fac cu mult mai multă relaxare decât la noi. Care au timp să privească decorațiunile de Crăciun și de dragul lor, nu doar al copiilor, care au timp să servească un ceai cald în piața centrală.
Încărcăm bateriile la maxim și apoi revenim cu zâmbet pe ale noastre meleaguri. Unde casa este curată pentru că nu a fost un război tot timpul anului și este de ajuns să faci doar câteva retușuri, unde masa nu trebuie să geamă de mâncăruri ce nu vor fi niciodată consumate în totalitate, nici dacă îți inviți la masă toți prietenii, unde bradul se ornează în Ajunul Crăciunului, în cântec de colinde pentru bucuria întregii familii. Și unde poți fi recunoscător că oamenii ce țin cu adevărat la tine înțeleg felul tău de a privi această perioadă a anului, fără a te privi cu invidie sau reproș pentru că ți-ai dat timp să te bucuri de Crăciun și înainte de venirea lui, nu doar trei zile. Și ai timp să faci, alături de copii, și turtă dulce pentru Moșul sau cozonaci, în caz că te pricepi.
Și-mi ziceam că poate or fi câțiva care își doresc și ei să nu mai exclame cu tristețe în fiecare an: „Nu mai simt sărbătorile ca altă dată! Muncesc o lună întreagă pentru doar trei zile de sărbătoare!”. Pentru aceia este sugestia de a evada din goana Crăciunului, pentru câteva zile. Dacă este posibil fizic, bineînțeles, nu doar cu gândul!
Pregătiri relaxate pentru Crăciun, vă doresc! Spre relaxare poate conduce acum și doza de educație.
Leave a Reply