Soarta spaţiului Schengen se discută astăzi la Amsterdam. Miniştrii de Interne ai Uniunii Europene se reunesc în Olanda pentru a vedea cum şi în ce măsură poate fi extins controlul la frontiere. Conform legislaţiei, verificările pot fi menţinute până la doi ani, dar întrebarea care îi frământă pe oficiali este dacă după această perioadă se va mai putea vorbi despre un spaţiu Schengen.
Ungaria a fost cea care a pornit un uriaș efect de domino prin construirea, în septembrie anul trecut, a unui gard antirefugiaţi la granița cu Serbia. Măsura, catalogată drept contrară spiritului european, nu avea să fie decât primul pas. Germania, apoi Austria, Slovacia, Olanda și Suedia au reintrodus controale la graniță pe segmentele considerate expuse migrației ilegale. Și Franța a reinstituit aceste controale, dar ca urmare a atentatelor de la Paris din luna noiembrie. Astfel, unul dintre principiile fundamentale ale Uniunii Europene – libertatea de circulație – a fost pus sub semnul întrebării şi, odată, cu el însăși rațiunea de a exista a Uniunii Europene.
Donald Tusk, preşedintele Consiliului European: Nu am niciun dubiu că această provocare riscă să schimbe construcţia europeană. Riscă să distrugă realizări precum libera circulaţie în spaţiul Schengen. Şi, mult mai periculos, riscă să provoace schimbări tectonice pe scena politică europeană. Şi nu sunt schimbări în bine.
Au fost voci care au atras atenția că suspendarea tratatului Schengen ar putea antrena prăbușirea întregii arhitecturi europene. În fața acestei perspective, președintele Comisiei Europene a cerut statelor membre să acționeze pentru apărarea libertății de circulație.
Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene: Trebuie să protejăm spiritul Schengen. Da, sistemul Schengen este parțial în comă. Dar cei care cred în valorile sale, în principiile și libertățile sale trebuie să încerce și să reușească să resusciteze spiritul Schengen.
Apelurile repetate la mobilizare n-au avut ecou dincolo de zidurile instituţiilor europene. Ţările au încercat să gestioneze situaţia pe cont propriu fără a găsi formula ideală de protejare a frontierelor externe ale spaţiului Schengen. A fost încheiat totuşi un acord cu Turcia care s-a angajat să descurajeze călătoriile clandestine către Europa şi au fost trimise patrule Frontex în Marea Egee. Degeaba, în primele trei săptămâni din ianuarie în Grecia au intrat peste 30 de mii de imigranţi, de peste 20 de ori mai mulţi decât în toată luna ianuarie a lui 2015. Exasperat de lipsa de reacţie a statelor membre în faţa avertismentelor repetate, preşedintele Consiliului European a lansat un ultimatum.
Donald Tusk, preşedintele Consiliului European: Nu avem mai mult de două luni să aducem lucrurile sub control. Consiliul European din martie va fi ultimul moment în care vom putea vedea dacă strategia noastră funcţionează. Dacă nu, atunci vom avea de înfruntat consecinţe grave, precum colapsul spaţiului Schengen.
