Deşi, acum, gândul ne este la Simona Halep, trebuie să ne amintim că, în urmă cu exact 42 de ani, pe 5 iunie 1973, Ilie Năstase câştiga turneul de Mare Şlem de la Roland Garros şi intra definitiv în istoria “sportului alb”.
Cu această ocazie, Ilie Năstase a intrat în direct cu “matinalul” Călin Bîrleanu, în timpul emisiunii Viva Trafic.
Deşi se află la Paris, pentru a urmări întrecerile competiţiei pe care a câştigat-o în urmă cu 42 de ani, marele campion a avut amabilitatea de a rememora, împreună cu ascultătorii radio VIVA FM, marele său succes din 1973 şi de a răspunde întrebărilor lui Călin.
Puteţi asculta, mai jos, intervenţia integrală a lui Ilie Năstase.
Fără îndoială cel mai bun jucător de tenis din istoria României, Ilie Năstase şi-a început ascensiunea la Open-ul fracez încă din 1966, când a jucat finala întrecerii de dublu alături de Ion Tiriac. Românii au fost învinşi, însă “Nasty” părea încă de atunci că se pregăteşte pentru a deveni rege la Roland Garros.
Patru ani mai târziu, în 1970, cuplul Năstase-Ţiriac se impunea în Franţa în întrecerea de dublu şi Ilie era apreciat de cunoscătorii fenomenului ca unul din marii jucători ai circuitului, fiind poziţionat între cei mai buni 10 tenismeni ai momentului.
Pe 5 iunie 1973, sportivul român a reuşit un parcurs excepţional la Roland Garros, câştigând întrecerea de simplu fără a pierde măcar un set, performanţă egalată doar de Bjorn Borg şi Rafael Nadal.
Ilie Năstase (n. 19 iulie 1946, București) a fost numărul unu mondial de două ori, în 1972 și 1973.
Printre cele 57 de titluri la simplu, pe care Ilie Năstase le-a câștigat de-a lungul carierei sale, se numără și US Open în 1972, respectiv Roland Garros în 1973. La dublu a câștigat turneele de la Wimbledon în 1973, Roland Garros în 1970 și US Open în 1975. A câștigat de asemenea de patru ori Turneul Campionilor în anii 1971, 1972, 1973 și 1975. Pentru echipa de Cupa Davis a României a jucat timp de 18 ani un număr de 146 de meciuri de simplu și dublu, câștigând 109. Alături de Ion Țiriac a fost finalist al Cupei Davis de trei ori, în 1969, 1971 și 1972.
A fost pe locul doi în competiția la simplu de la Wimbledon de două ori, în 1972, jucând finala împotriva lui Stan Smith și în 1976 împotriva lui Björn Borg. Năstase era cunoscut pentru glumele sale din arenă, dar și pentru reputația de a folosi tactici agresive, multe dintre acestea pline de succes, drept care a primit porecla de Nasty („Răutăciosul”) după câteva incidente.
A scris câteva romane în franceză în anii 1980, apoi a intrat în politică în anii 1990, candidând în 1996 la postul de primar al Bucureștiului. În anul 1994 a fost căpitan nejucător al echipei României de Cupă Davis.
În 2005 “TENNIS Magazine” l-a plasat pe locul 28 în lista celor “40 cei mai mari jucători de tenis din ultimii 40 de ani”. A fost desemnat de patru ori „Cel mai bun sportiv român al anului” (în 1969, 1972, 1973 și 1974).
La 12 februarie 2008, după aproape 11 ani la șefia Federației Române de Tenis, a demisionat din funcția de președinte al Federației declarându-se „învins de justiția și de presa din România”.
Printr-un decret prezidențial din 1 decembrie 2008, Ilie Năstase a fost înaintat în gradul de general-maior (cu 2 stele) în retragere în Ministerul Apărării.
