România ocupă locul 17 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte valoarea adăugată totală a firmelor mici şi mijlocii şi ultimul loc după numărul de IMM-uri active, arată datele unui studiu realizat de Fundaţia Post-Privatizare.
Potrivit studiului, în România sunt 426.295 de IMM-uri active în economia nefinanciară, cea mai mică densitate de IMM-uri din UE28, acestea având 2,71 milioane de angajaţi. România ocupă astfel, locul 8 în Uniunea Europeană ca pondere în totalul angajaţilor din IMM. De asemenea, valoarea adăugată realizată de IMM-uri este de 25,8 miliarde de euro.
În România există 21,3 de firme mici şi mijlocii la o mie de locuitori, media în UE fiind de 42,7 de firme. Cele mai mari densităţi sunt înregistrate în Cehia, cu 95,9 IMM la o mie de locuitori, Portugalia (73,5 IMM/1.000 locuitori), Malta (73 IMM/1.000 locuitori) şi Slovacia (70,2 IMM/1.000 locuitori).
Există economii puternice ale Uniunii Europene unde densitatea IMM-urilor nu este foarte ridicată. Este cazul Marii Britanii, care are numai 27,2 IMM/1.000 locuitori şi Germaniei cu 27,7 IMM /1.000 locuitori.
Valori mari ale densităţii IMM există atât în statele noi membre UE mai puţin dezvoltate economic cât şi în economii de piaţa tradiţionale, ca Spania (48,1), Italia (62,6), Suedia (70,2).
“Starea critică a IMM-urilor din România a fost adâncită de acumularea a noi decalaje de dezvoltare în urma crizei globale. În 2013 erau cu 15,5% mai puţine IMM-uri faţă de 2008, numărul de angajaţi în IMM era cu 6,6% mai redus comparativ cu 2008, iar valoarea adăugată realizată de IMM-uri era cu diminuată cu 16,6% faţă de anul 2008. În acest timp, în majoritatea statelor membre recuperarea pierderilor a avut loc, iar valorile medii pentru numărul de IMM-uri şi valoarea adăugată se poziţionau peste nivelul din 2008, numărul de locuri de muncă s-a menţinut mai redus cu 2,6%”, se arată în studiu.
Autorii studiului estimează însă reluarea creşterii consecutive în 2014 şi 2015 pentru indicatorii de performanţă ai IMM, cu ritmuri mai înalte faţă de media europeană. În acest sens, pentru rata de creştere a valorii adăugate este prognozat un avans de 6,5% în 2014/2013 şi de 7,8% în 2015/2014, în timp ce rata de creştere a numărului de angajaţi este estimată la 2,9% în 2014/2013 şi la 2,8% în 2015/2014.
Ponderea microîntreprinderilor din România în totalul de IMM-uri este de 88%, mai mică decât media de 92% din UE28, în timp ce clasa de întreprinderi mici este mai consistentă decât în UE, respectiv 10,4% faţă de 6,4%.
Ca domeniu de activitate, comerţul rămâne preponderent pentru IMM-urile din România, cu un procent de aproape 40% din numărul total de firme, în timp ce media din UE este 28%.
“În contextul noilor politici pentru relansarea industriei europene se evidenţiază un alt aspect pozitiv în structura sectorială, România având mai multe IMM-uri în industria prelucrătoare, ponderea acestora depăşind valoarea medie din UE28 (respectiv o pondere de 11,9% faţă de media de 9,6% în UE). De asemenea, România este printre puţinele ţări europene cu realizări notabile în ceea ce priveşte depăşirea valorilor precriză la indicatorii producţiei industriale în general şi a doua în Europa (după Cehia) la ponderea industriei în crearea valorii adăugate”, se precizează în studiu.
Cele aproape 51.000 de IMM-uri active în industrie, având o pondere de 9% în numărul total de firme, contribuie la valoarea adăugată totală în proporţie de 24,5%.
“Mediul de afaceri continuă să fie instabil, prin numărul tot mai scăzut de noi iniţiative antreprenoriale înregistrate, concomitent cu exitul altor agenţi economici din piaţă. Înmatriculările de startup-uri au scăzut cu 19,6% în primele 10 luni din 2014 faţă de anul precedent. Numărul anual de înmatriculări de noi afaceri s-a diminuat constant de la vârful din 2008, de 144.239, cu o uşoară revenire în 2011, până la 124.816 de noi firme înmatriculate în 2013. Numărul scăzut de noi înmatriculări înseamnă un număr mai redus de locuri de muncă. În Uniunea Europeană, 85% din numărul de locuri de muncă create post-criză au fost asigurate de startup-uri”, atrag atenţia autorii studiului.
Anul 2014 semnalează reorientarea antreprenorilor români înspre IT şi învăţământ în detrimentul agriculturii. Dintre sectoarele nefinanciare, cele mai populare sectoare de activitate pentru startup-urile româneşti în 2014 au fost învăţământul, cu 18,8% mai multe înmatriculări, informaţie şi comunicaţii, cu 8,94%, şi comerţul cu ridicata şi amănuntul, cu 5,38%.
Regiunea unde s-au înmatriculat cele mai multe firme în 2014 a fost zona municipiului Bucureşti, cu 11.648 de înmatriculări. Pe locul doi se situează Cluj, cu 4.074, şi Bihor, cu 3.468 de înmatriculări.
Cele mai slabe zone în materie de iniţiativă antreprenorială din România sunt Covasna, cu 552 de înmatriculări, şi Ialomiţa, cu 674 de înmatriculări.
“Programele de educaţie antreprenorială continuă să fie una dintre soluţiile pentru stimularea iniţiativei antreprenoriale în rândul tinerilor şi echiparea potenţialilor antreprenori cu cunoştinţele necesare pentru a valorifica potenţialul inovator şi creativ pe care îl au afacerile la început de drum”, consideră reprezentanţii Fundaţiei.
Potrivit sursei citate, Comisia Europeană previzionează că anul 2015 va marca creşterea valorii adăugate din IMM-uri cu mai mult de 3 procente şi crearea a peste 600.000 de locuri de muncă până la final de an.
