full screen background image

Bucureştiul – pe primul loc în privinţa libertăţii presei

presa     Bucureştiul este pe primul loc din punctul de vedere al libertăţii presei, potrivit unui Barometru al Democraţiei Locale aplicat în 24 de localităţi din România de Asociaţia Pro Democraţia în parteneriat cu Fundaţia Konrad Adenauer, care are la bază o metodologie bazată pe cinci dimensiuni, libertatea presei fiind una dintre ele.

Potrivit unui comunicat remis marţi AGERPRES, în perioada iunie 2012 – octombrie 2013, Asociaţia Pro Democraţia – Centrul Regional Bucureşti şi Fundaţia Konrad Adenauer au implementat proiectul-pilot Barometrul Democraţiei Locale 2012, cu obiectivul de a evalua calitatea democraţiei la nivel local pe parcursul ultimului an încheiat (2012) în şapte judeţe din România şi în Bucureşti, selectate pe baza unui criteriu aleator din fiecare regiune de dezvoltare a ţării.

Cele cinci dimensiuni care au stat la baza metodologiei sunt: participare politică, societate civilă, cultură civică, libertatea presei, eficienţă administrativă şi birocraţie utilizabilă.

În ceea ce priveşte dimensiunea “participare politică”, cel mai bine clasate oraşe mari sunt Bucureşti – sector 6, Timişoara, Cluj-Napoca şi Bucureşti – sector 2 (la egalitate). Cât priveşte punctajul, scorul global pentru Bucureşti este de 48, situându-se astfel pe locul 3 după Timişoara şi Cluj-Napoca. Locurile intermediare ale clasamentului sunt ocupate de Giurgiu (40), Bucureşti – sector 1 (38) şi Piatra Neamţ (35). Cel mai prost clasate localităţi mari din eşantion sunt Braşov, Brăila, Craiova.

“Metodele de participare politică de tip calitativ precum petiţiile, moţiunile, iniţiativele cetăţeneşti, propunerile de politici publice lipsesc în marea majoritate a localităţilor evaluate. Pe parcursul anului 2012, au fost utilizate parţial, doar în patru localităţi – Bucureşti (sectoarele 1, 2 şi 4, Primăria Generală a Capitalei), Cluj-Napoca, Timişoara, Brăila, în special prin intermediul societăţii civile organizate. Se constată un rafinament redus al formelor de participare politică în rândul cetăţenilor. Acestea se reduc în principal la participarea prin vot şi, în ultimul an, la participarea prin proteste”, precizează organizatorii barometrului.

Principale rezultate în ceea ce priveşte libertatea presei plasează Bucureştiul pe primul loc. Diferenţele negative din scorurile pe sectoare sunt date în special de finanţarea publicaţiilor de către autorităţile administraţiei publice locale, în special în perioada electorală. În ţară, per localitate, exista minimum trei mijloace locale de comunicare în masă de tip mass-media, însă o particularitate este asocierea politică asumată a proprietarilor sau finanţatorilor acestora, aflaţi chiar în funcţii politice la nivel local sau judeţean (Giurgiu, Brăila, Braşov, Piatra Neamţ, Craiova, Bucureşti).

Rezultatele din punctul de vedere al eficienţei administrative şi birocraţiei utilizabile, arată că informarea şi transparenţa decizională în administraţia publică locală şi eficienţa comunicării cu publicul sunt influenţate calitativ de actorii politici care conduc instituţia.

“Cu toate acestea, în linii mari, domină diluarea sarcinilor ca timp şi număr de persoane implicate, birocratizarea excesivă a rolurilor, supra-formalizarea procedurilor de acces la informaţii de interes public, întărirea unor stimulente care răsplătesc conservatorismul şi descurajează inovaţia în munca funcţionarilor publici (un exemplu: transmiterea răspunsurilor la solicitările cetăţenilor în format electronic este mai degrabă imposibilă decât posibilă în totalul localităţilor evaluate)”, se precizează în comunicat.

De asemenea, barometrul arată existenţa birourilor de informare ale autorităţilor locale (sau a unei persoane desemnate în acest sens) în toate localităţile studiate, inclusiv în localităţile mici şi existenţa unor centre europene de informare în localităţile mari (Bucureşti, Cluj-Napoca, Brăila, Craiova, Braşov, Timişoara, Piatra Neamţ), însă cu o activitate concretă cvasinecunoscută.

Se mai semnalează că parlamentarii au un program limitat cu cetăţenii din colegiu, de regulă patru ore pe săptămână. Un aspect problematic, potrivit sursei citate, este că în multe cazuri birourile de parlamentar sunt în sediile partidului (Bucureşti sector 1, 2 şi 3, Giurgiu, Brăila etc.), iar în mare măsură cetăţenii relaţionează cu secretarele sau consilierii aleşilor, chiar şi în timpul alocat de parlamentar consultării cu cetăţenii.

“În general, cetăţenii nu sunt încurajaţi să adreseze întrebări autorităţilor locale sau aleşilor din Parlament. Primăriile, cu câteva excepţii (Cluj-Napoca, Bucureşti – sector 2 şi 4), nu facilitează întâlniri şi discuţii pe tema politicilor locale sau centrale. În nicio localitate nu au putut fi identificate sesiuni de informare/activităţi pentru cetăţeni organizate de birourile parlamentare, exclusiv cele electorale”, evidenţiază barometrul.

În ceea ce priveşte informarea cetăţenilor despre rolul şi atribuţiile administraţiei publice, pe baza datelor oferite de primării şi consilii locale, situaţia este satisfăcătoare, în sensul reducerii substanţiale a procentului de solicitări/sesizări/plângeri din totalul celor adresate de cetăţeni care nu sunt de competenţa instituţiei în care aceştia au înregistrat-o. Din acest punct de vedere, cel mai prost situate oraşe sunt Timişoara, Piatra Neamţ, Brăila, Bucureşti – sectoarele 4 şi 5.

Barometrul relevă că dimensiunile “societate civilă” şi “cultură civică” sunt neconsolidate.

“Faţă de aceste două dimensiuni, considerăm îngrijorătoare trei rezultate: lipsa unei culturi civice pentru voluntariat, faptul că în toate oraşele mici evaluate, dar şi în unele municipii (Giurgiu, Piatra Neamţ) acţiunile civice sunt organizate la inţiativa autorităţilor, şi nu a societăţii civile sau a cetăţenilor, respectiv prezenţa consistentă a societăţii civile de tip tradiţional în Piatra Neamţ, Târgu Neamţ, Craiova, Cluj-Napoca (sindicate, asociaţii şi fundaţii de femei, dar nu pentru drepturile femeilor sau egalitate de gen, organizaţii constituite pe criterii etnice sau care promovează o identitate culturală, organizaţii pe lângă biserică, asociaţii patronale, asociaţii de tip bresle, ghilde, asociaţii culturale, sportive, fan-cluburi)”, subliniază barometrul.

În document se menţionează că în Bucureşti societatea civilă de tip nou este cel mai bine reprezentată – structuri asociative pur civice, dedicate drepturilor fundamentale şi democraţiei, cele feministe, de mediu, drepturile persoanelor cu dizabilităţi sau ale pacienţilor. Cluj-Napoca are spaţiul civic cel mai dedicat drepturilor persoanelor cu dizabilităţi iar Timişoara are înregistrate cele mai multe ONG-uri active în zona drepturilor pacienţilor. Alte municipii în care predomină societatea civilă modernă sunt Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca.

comments

comments




Leave a Reply

avatar