Guvernul aprobă azi măririle de taxe convenite cu FMI

Potrivit surselor citate, după aprobarea în Guvern, scrisoarea de intenţie va trebui aprobată, cel mai probabil joi, de către preşedintele României, Traian Băsescu, şi abia apoi va putea fi transmisă pentru aprobare board-ului Fondului Monetar Internaţional.

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, la finalul întrevederii cu parlamentarii UDMR, că săptămâna viitoare va prezenta în Parlament “liniile principale” ale viitorului acord cu FMI, BM şi CE, iar parlamentarii vor avea acces la scrisoarea de intenţie, însă documentul nu poate fi făcut public.

“Am pus la dispoziţie textul scrisorii, nu este public, însă şi domnului Blaga i-l voi da şi celorlalţi lideri politici, pentru ca totuşi să nu discutăm pe speculaţii din presă (…) parlamentarii vor avea acces la scrisoarea de intenţie”, a spus Ponta.

Premierul a afirmat că în plenul celor două Camere ale Parlamentului va prezenta săptămâna viitoare “elementele principale”, dar nu poate să prezinte public documentul până la aprobarea board-ului FMI, conform procedurilor instituţiei internaţionale.

În ceea ce priveşte eventuala reducere a CAS cu 3%, propusă de PNL, Ponta a precizat că o decizie în această privinţă va putea fi luată la jumătatea lunii octombrie.

“Am inclusiv impactul bugetar făcut de către domnul Voinea al diferitelor propuneri enunţate. S-a vorbit de reducerea cotei unice, de reducerea CAS-ului, de toate celelalte, pe măsură ce avem toate datele vedem până la jumătatea lui octombrie de unde putem să tăiem ca să putem să punem în altă parte”, a mai spus Ponta.

Premierul Ponta declara, recent, că singurele majorări de taxe, convenite cu FMI şi CE în cadrul noului acord, sunt majorarea accizelor la produsele de lux, pentru a compensa reducerea TVA la pâine, şi plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate la venituri obţinute din chirii de persoane fizice.

Ce taxe noi ne aşteaptă din 2014

În draftul scrisorii de intenţie ce va fi trimisă la Washington şi obţinut de Realitatea Tv, măsurile de relansare economică lipsesc complet, însă apar noi taxe şi impozite. Practic, nimic nu va scăpa neimpozitat în următorii doi ani.

În documentul redactat de Guvern pentru încheierea unui nou acord cu FMI, nu apare nici măcar o pagină despre măsurile vehiculate de ministrul finanţelor, Daniel Chiţoiu, pentru relansarea economică. Ne putem lua deci adio de la posibilitatea reducerii contribuţiilor sociale plătite de angajatori sau de la revenirea TVA la 19%, faţă de 24% cât este în prezent.

În schimb, apar multe taxe şi impozite noi. Biruri pe care le vor suporta românii care au cât de cât un loc de muncă stabil sau cei care au o proprietate în plus.

Potrivit noilor măsuri pe care Guvernul s-a angajat să le implementeze, toţi cei care obţin venituri din chirii vor fi obligaţi ca de la 1 ianuarie 2014 să plătească contribuţii la sănătate şi pensii din aceste câştiguri. Pentru a reglementa acest aspect, Guvernul va emite în septembrie o ordonanţă de urgenţă.

Tot de la anul, independent de tipul de contract pe care îl au cu angajatorii, salariaţii vor plăti contribuţii sociale în cuantum egal.

Nu vor mai fi deci diferenţe în modul de calcul al taxelor datorate statului pentru sănătate şi pensii, indiferent că angajaţii sunt plătiţi pe carte de muncă sau pe contracte de drepturi de autor. Acelaşi regim va fi aplicat şi celor care obţin venituri din activităţi independente.

Tot din 2014 vom avea şi o noua formă de impozitare a locuinţelor. Clădirile vor fi impozitate în funcţie de modul în care sunt folosite. Adică locuinţele date spre închiriere vor fi taxate mai mult decat cele folosite drept reşedinţă de domiciliu.

Şi ar mai fi ceva. Românii care vor dori să-şi cumpere o locuinţă prin programul Prima Casă, vor putea contracta împrumuturi doar în moneda naţională.

Singura veste bună care rezultă din noile măsuri fiscale îi vizează pe românii asistaţi social. Din 2014 va creşte venitul minim garantat dar şi ajutorul acordat familiilor cu probleme pentru plata facturilor la electricitate. O nimica toată dacă luăm în calcul seria de biruri suplimentare pe care guvernanţii le pregătesc românilor.

Un nou acord preventiv pe 2 ani

Autorităţile române au convenit, la finalul lunii iulie, cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană un acord preventiv pe doi ani care va totaliza 4 miliarde euro, sumă împărţită egal de cele două instituţii financiare internaţionale, acordul stand-by urmând să fie discutat de boardul FMI în toamnă.

“CE, FMI şi BM au purtat discuţii cu autorităţile române, care au solicitat ca programul să fie unul pe doi ani. Autorităţile române îşi propun să trateze acest acord ca unul preventiv, nu vor să tragă din resursele financiare. Accesul propus ar fi în total de patru miliarde euro, sumă împărţită egal de CE şi FMI. La nivel tehnic, am ajuns la un acord, dar acordul stand-by trebuie să fie aprobat de board-ul FMI, reuniune programată în cursul toamnei”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Andrea Schaechter, şeful misiunii FMI în România, la finalul misiunii FMI privind discuţiile în legătură cu noul acord de împrumut.

Întrebată când se va întruni board-ul FMI pentru a aproba acordul, oficialul a spus că întâlnirea este de obicei programată la circa două luni sau mai mult după ce se ajunge la un acord la nivel tehnic.