Conferința de Securitate de la München confirmat ceea ce mulți intuiau: traversăm o etapă de ruptură în relațiile internaționale. Nu doar o perioadă complicată, ci, în cuvintele profesorului George Poede, invitat în studioul Viva FM Iași, la emisiunea „Față în Față”, moderată de Andrei Giurgia: „o lume total schimbată”.
Această schimbare este legată direct de revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump. Profesorul subliniază că „este o ruptură în ceea ce înseamnă valori și instituții internaționale în raport cu perioada de dinainte de ianuarie 2025”. De la politica vamală imprevizibilă până la presiunea pusă pe aliații europeni pentru creșterea bugetelor de apărare, Washingtonul transmite un mesaj clar: Europa trebuie să se ocupe mai mult de propria securitate.
Declarațiile secretarului de stat Marco Rubio, potrivit cărora SUA nu doresc o separare, ci o „revitalizare” a relației transatlantice, au fost primite cu rezerve. În realitate, explică profesorul, „interesul Statelor Unite se mută acum spre zona Pacificului”, iar degajarea de obligațiile europene este parte a acestei repoziționări strategice.
Răspunsul european nu s-a lăsat așteptat. Emmanuel Macron a relansat conceptul de autonomie strategică, pledând pentru o Europă mai puternică militar și tehnologic. Totuși, între idee și aplicare rămâne un drum lung. „Toate statele sunt de acord cu o idee, dar atunci când vor să o pună în practică e mai greu”, avertizează invitatul.
Războiul din Ucraina rămâne miezul tensiunilor. La aproape patru ani de la invazie, pacea este departe. „Este nodul păcii care trebuie rezolvat: teritoriile”, spune profesorul, referindu-se la regiunile ocupate de Rusia. Kievul nu poate accepta cedarea lor fără a risca acuzații de trădare, iar Moscova nu pare dispusă la compromis. În același timp, sancțiunile împotriva Rusiei au afectat și economiile europene, în special Germania, dependentă anterior de resurse energetice ieftine.
În acest peisaj complicat, România încearcă să navigheze între parteneriatul strategic cu SUA și obligațiile europene. Referitor la participarea la noul „Consiliu pentru Pace”, profesorul consideră că statutul de observator este „o soluție interesantă, care nu obligă, dar permite exprimarea intereselor”. Totuși, el atrage atenția asupra unei probleme mai profunde: „ceea ce lipsește este o viziune comună asupra interesului național al României și o acțiune prin care acest interes să fie promovat”.
În concluzie, München nu a oferit certitudini, dar a clarificat un lucru esențial: lumea nu mai funcționează după vechile reguli. Iar pentru Europa și pentru România, miza nu este doar adaptarea, ci definirea curajoasă a propriului interes într-o ordine internațională în plină reașezare.
Citește și: Neurofeedback: cum ne poate învăța creierul să funcționeze mai bine – VIVA FM
Citește și: Muzica clasică: limbajul universal care ne armonizează viața – VIVA FM
Vizitează și: Facebook VIVA FM Iași
