Spitalul Municipal Rădăuți nu are un manager din luna aprilie, când a expirat mandatul fostului manager, juristul Sorin Robu. De atunci, această funcție a fost preluată de directorul medical, dr Liviu Dubei, și aceasta din cauză că Rădăuțiul nu are administrație publică, singura care e în măsură să organizeze concurs pentru ocuparea acestui post. Însă, spitalul rădăuțean funcționează la cote normale, cu medici specializaţi și aparatură modernă care asigură asistență medicală de calitate. O problemă acută o reprezintă structura clădirilor spitalului vechi.Acestea au nevoie de reabilitare urgentă. În prezent se efectuează unele lucrări, dar insuficiente pentru standardele actuale
Unul dintre foștii manageri ai spitalului din municipiul Rădăuţi,medicul cardiolog Doru Iliescu, a vorbit la Radio VIVA FM despre aceste lucruri:
“Cu toate astea, spitalul funcționează foarte bine. E adevărat, că nu avem un manager, și la fel de adevărat este că ar trebui să avem și este nevoie de un manager. Dar din păcate, distorsiunile de la nivelul administrației locale rădăuțene, absența unui primar ales de aproape un an de zile, a consiliului local de câteva luni, împiedică concursul pentru numirea unui manager, și tot de atunci postul legal nu mai poate fi ocupat până nu există primar și consiliu local, adică cele două entități care trebuie să organizeze, să patroneze și să valideze concursul de ocupare a postului. Și atunci, la ora actuală munca de manager o face dr. Liviu Dubei care este directorul medical al spitalului, și coordonează activitatea medicală în general, și care este și chirurg și operează în fiecare zi, și face gărzi cel puțin o dată sau de două ori pe săptămână zi și noapte, și atunci sigur că, indiferent de capacitatea sa pe care nimeni nu i-o contestă, este dificil să se aplece pe problemele strict administrative ale spitalului, pentru care ar trebui să stea opt ore cel puțin, în atenția unui singur om. Aceste atribuții le acoperă cu bunăvoință și cu multă putere de muncă, doctorul Dubei.
Nu există lipsă de medicamente, de aparatură medicală, de obiecte de curățenie, de echipament al pacienților. Dacă ar fi ceva de rezolvat în linii foarte ample, ar fi dacă nu, realocarea clădirilor spitalului vechi pe undeva în curtea spitalului nou sau foarte aproape, măcar reamenajarea lor din punct de vedere hotelier, pentru că ele au rămas cu mult în urmă, și condițiile spitalului nou sunt foarte bune, dar dincoace lângă gară există dificultăți de a reface structuri care datează, spitalul vechi, de pe timpul lui Franz Iosef (nu e o figură de stil), și nu mai pot ajunge la standardele spitalelor actuale, indiferent câtă bunăvoință ai avea și câtă imaginație de arhitect și constructor ai avea. Clădirea în care funcționează psihiatria poate că ar putea fi cât de cât amenajată. Se fac eforturi și există lucrări în derulare dar se pot face cu dificultate, cu mulți bani și rezultatul nu este cel mai bun probabil, însă soluția unei noi structuri, a unei clădiri noi, indiferent unde, presupune fonduri imense de investiții pe care nu cred că le poate face orașul, nu știu dacă județul sau ministerul, pentru că dacă în sistemul global de sănătate din România există neajunsuri, cred că prea puține spitale noi s-au construit dotate la standardele actuale, și relativ puține au fost reabilitate prin programe ministeriale. Totuși, există loc de mai multe, dar s-au făcut lucruri semnificative cu banii de la buget, cu banii comunității locale, cu bani din fonduri europene, și două exemple foarte bune sunt Spitalul Județean Suceava și spitalul din Rădăuți”.
Medicul Doru Iliescu s-a referit și la secțiile din spital care, în acest moment sunt doar parțial acoperite cu medici, ceea ce este o problemă la nivel local, însă unitatea încearcă să își desfășoare activitatea medicală și cu medici pensionari sau cadre din afara spitalului.
“Nu știu dacă fiecare secție în parte are schema completă. Sunt convins că nu. Dar există secții, cred că obstretica-ginecologia are acoperirea cea mai bună, cred că probleme majore are secția de pediatrie și de neonatologie, cel puțin ultima secție, de neonatologie, și obstretica, dotată cel puțin la nivel național cu toate dotările necesare pentru acte medicale de cea mai bună calitate mai ales pentru nou-născuții prematuri, dar acolo mai trebuie medici specialiști, și cu greu s-au mai găsit și cu greu se acoperă liniile de gardă. Am reușit să acoperim cu linii de gardă relativ recent secțiile de terapie intensivă și anestezie, dar două persoane vin din afara spitalului, și altele două fac activitatea de gardă fiind deja pensionare. E adevărat că au venit și doi medici tineri și foarte entuziaști și excelent pregătiți, dar și ei sunt insuficienți. Secția de boli infecțioase are doar doi medici. Și ar trebui să ne gândim că, dacă acoperirea nu este la nivelul standard, există perioade lungi în care concediile de odihnă, neluând în calcul că și noi ne mai putem îmbolnăvi, creează iarăși dificultăți de acoperire. Deci ăsta este principalul lucru care trebuie luat în vedere.
În al doilea rând, cred că, dacă există o problemă de sistem, este cea a managementului defectuos acolo unde lucrurile merg prost. Sistemul sanitar manâncă resurse bănești imense în toate țările lumii, și în aproape toate țările civilizate se spune că nu sunt bani destui pentru sănătate, chiar și acolo unde lucrurile funcționează foarte bine. Dar depinde și banii cum îi așezi, și asta ține de managementul fiecărui spital în parte”.
În calitatea sa de medic cardiolog, dr. Iliescu s-a adresat și bolnavilor cardiovasculari cu sfaturi privind protecția în zilele cu temperaturi foarte ridicate, cum s-au înregistrat și în zona noastră în ultima perioadă.
“Iarna cu gerurile ei și vara cu perioadele de caniculă, ridică destul de multe probleme pentru populație în general, pentru anumite categorii de bolnavi în special, poate mai mult pentru bolnavii cardiovasculari. Orice extremă termică solicită aparatul cardiovascular. Acum vorbim de caniculă. Aparatul cardiovascular funcționează destul de dificil în cadrul anumitor suferințe, și el este ajutat cu tratamente medicamentoase. Cu regim alimentar, cu restricții ale activității cotidiene, și bolnavii cardiovasculari deseori suportă mai greu canicula. Ce ar trebui să facă bolnavii cardiovasculari? În primul rând să evite excesele termice, canicula în special. Asta nu se face foarte greu, majoritatea celor care au patologie cardiovasculară majoră în general nu mai depun o activitate fizică cotidiană egală cu a unui om normal. Și atunci nu ar fi imposibil să iasă din casă doar dimineața până la ora 10 – 1, să-și facă cumpărăturile, să iasă la plimbare seara când se mai răcorește, eventual dacă a și plouat, și să evite expunerea și activitatea în căldură foarte mare. Să aibă un climat și acasă destul de confortabil dacă se poate, cu ventilatoare, cu aparate de aer condiționat, cu o ventilație foarte bună a încăperilor, și poate din când în când, o reducere (dar nu abandonare) a unor medicamente din schema terapeutică de pe timpul anului ar intra în discuție, dar numai cu avizul unui medic competent”.
Doina Craiu
Radio Viva FM Rădăuţi
