Gheorghe Copos rămâne cu pedeapsa de patru ani de închisoare cu executare, după ce Tribunalul Bucureşti i-a admis, joi, contestaţia şi a dispus să nu fie aplicat un spor de pedeapsă de şase luni, în urma contopirii condamnărilor primite în dosarele “Loteria I” şi “transferurile de jucători”.
Tribunalul Bucureşti a admis contestaţia lui Gheorghe Copos în cazul deciziei din decembrie 2014 a Judecătoriei Sectorului 5, prin care s-a dispus aplicarea unui spor de pedeapsă de şase luni, în urma contopirii condamnărilor primite de acesta în cele două dosare – patru ani şi, respectiv, trei ani şi opt luni de închisoare.
Decizia Tribunalului Bucureşti este definitivă, astfel că Gheorghe Copos va executa patru ani de închisoare.
În 5 decembrie 2014, Judecătoria Sectorului 5 dispusese contopirea pedeapsei de patru ani de închisoare cu executare în dosarul în care Copos a fost găsit vinovat că a făcut evaziune fiscală de peste un milion de euro, cu ocazia vânzării unor spaţii ale firmei Ana Electronic către Loteria Română, cu cea de trei ani şi opt luni primită în dosarul transferurilor de jucători. Instanţa a decis ca Gheorghe Copos să execute pedeapsa cea mai grea, de patru ani, la care a adăugat încă şase luni, având în vedere că cele două infracţiuni sunt concurente.
Magistratul de la Judecătoria Sectorului 5 care a dat soluţia în dosar a arătat că cele trei fapte de evaziune fiscală comise de Gheorghe Copos, pentru care a fost condamnat, “denotă o predilecţie” şi “o specializare” în comiterea acestui tip de faptă.
“De asemenea, intervalul de timp mare între data comiterii faptelor, 1999, 2003, 2004 relevă o perseverenţă infracţională ieşită din comun. Astfel nu se poate vorbi despre simple acte izolate ale petentului, ci de o strategie foarte bine elaborată a acestuia de a frauda bugetul de stat şi de a-şi însuşi sumele respective de bani”, a scris judecătorul în motivare.
Magistratul nota că “trebuie luată în considerare şi gravitatea concretă a faptelor comise, prin mecanisme financiare complexe, utilizând diferite strategii de ascundere a activităţii infracţionale şi prin falsificarea de documente”.
Judecătorul mai arată în motivare că “neaplicarea vreunui spor de pedeapsă în acest caz nu ar putea constitui decât o încurajare pentru orice persoană de a comite noi infracţiuni, ştiind că astfel va beneficia de impunitate”, iar referior la cuantumul sporului notează că cel de 12 luni cerut de procurororul DNA este unul “excesiv”.
În 25 august 2014, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe George Copos la patru ani de închisoare cu executare în dosarul Loteria I.
În momentul în care a primit această pedeapsă, Copos se afla încarcerat la Penitenciarul Rahova, unde executa pedeapsa de trei ani şi opt luni de închisoare primită în dosarul transferurilor de jucători.
În primul dintre dosare, Copos era acuzat că a făcut afaceri “profitabile” cu Loteria Română, în urma cărora a adus un prejudiciu statului de peste un milion de euro. Mai exact, omul de afaceri nu şi-a plătit obligaţiile fiscale, el ascunzând faptul că deţine 38 de spaţii comerciale, prin aşa-zisa vânzare a acestora către Compania Naţională Loteria Română.
În cel de-al doilea dintre dosarele în care Copos a fost condamnat la închisoare cu executare, în 4 martie, el s-a dovedit a fi vinovat că s-a implicat în efectuarea de tranzacţii ilegale în cazul transferurilor unor fotbalişti către cluburi din străinătate. Alături de ceilalţi oameni de fotbal implicaţi în acest caz – Ioan Becali, Victor Becali, Mihai Stoica, Jean Pădureanu, Gheorghe Popescu, Gheorghe Nețoiu şi Cristian Borcea -, Copos ar fi produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.
